DOCUMENT Un raport semnat de 63 de ONG-uri arată interesul scăzut al miniștrilor actualului Guvern pentru combaterea traficului de persoane

Un raport al Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică arată că activitatea Guvernului a fost foarte puțin concentrată pe încercările de limitare a fenomenului traficului de persoane. Documentul poate fi consultat aici. 

Conform raportului, în urmă cu un an, în 19 noiembrie 2019, un grup de 63 de ONG-uri din domeniul justiției și al drepturilor
omului au solicitat noului Guvern PNL o serie de măsuri urgente împotriva traficului de persoane, respectiv mai multe politici și reforme în combaterea acestei infracțiuni.

În schimb, în documentul citat se arată că Guvernul a blocat inițiativa Senatului României de a amenda legislația penală în materie de trafic de persoane și de eficientizare a activității DIICOT.

• ”Conform legii, Guvernul trebuia să trimită un punct de vedere Senatului până la data de 16 octombrie 2020 însă acesta nu a fost trimis nici până la data prezentului Raport de monitorizare, blocând astfel procesul legislativ al proiectului de lege inițiat de senatorul Vlad Alexandrescu. Nu cunoaștem nicio măsură coerentă implementată de Guvern în domeniul luptei împotriva traficului de persoane în perioada de monitorizare, deși, în mod surprinzător, Ambasadorul SUA a oferit o plachetă onorifică prin care „a recunoscut eforturile fostului Primministru Ludovic Orban axate pe promovarea democrației, a statului de drept și pe combaterea traficului de persoane”, se arată în raport.

ONG-urile au cerut, de asemenea, ca Ministerul Afacerilor de Interne să implementeze imediat măsurile ce țin de reforma DIICOT în conformitate cu prevederile OUG 6 și 78 din 2016; să controleze motivele pentru care de aproape 10 de ani ANITP raportează date false cu privire la numărul de cetățeni români traficați și să se asigure ca această practică încetează; să asigure proceduri de sancționare a polițiștilor implicați în rețele de trafic.

Cele 63 de ONG-uri semnatare ale raportului arată următoarele:

• ”1. Guvernul a refuzat implementarea celor 2 OUG-uri adoptate în 2016 (OUG 6 și OUG 78) de eficientizare a activității DIICOT prin dotarea cu poliție judiciară proprie, cu investigatori economico-financiari și cu experți IT.
• 2. ANITP a încercat promulgarea unui Ordin al Ministrului de interne prin care să poată controla activitatea ONG-urilor. Acestea din urmă au reușit să blocheze intrarea în vigoare a proiectului de lege respectiv, solicitând o dezbatere publică în care au arătat ilegalitatea și neconstituționalitatea Ordinului în discuție.
• 3. Datele despre victimele traficului de persoane, raportate de ANITP, rămân în continuare irelevante și subdimensionate, fiind cu 50% mai mici față de datele raportate de UE, chiar dacă în Tratatul de aderare, în 2005, România și-a asumat colectarea și raportarea unor date reale în materie de trafic de persoane.
• 4. Legătura dintre rețelele de trafic de persoane și autorități, în special poliție, a fost public menționată de Ministrul Justiției. Nu au fost adoptate măsuri concrete pentru prevenirea și sancționarea efectivă a acestor practici. Nu cunoaștem să fi fost luate măsuri în acord cu solicitările ONG-urilor referitoare la implicarea polițiștilor în rețeaua de trafic de minori din Bacău.
• 5. La 2 ani de la adoptarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane (2018-2022) și la sfârșitul primului Plan de Acțiune (2018-2020) nu au fost alocate resurse pentru implementarea acestora, fiind astfel niște documente scriptice, fără efecte practice. Grupul de experți care trebuia să realizeze vizitele de monitorizare conform Strategiei nu a fost numit nici până în prezent, la 2 ani de la momentul la care monitorizarea trebuia să înceapă.
• 6. Legea referitoare la căutarea persoanelor dispărute este în continuare blocată la MAI, la aproape 1 an și jumătate după cazul Caracal, în condițiile în care, în anul 2019, au fost înregistrate peste 4.000 de dispariții de minori, dintre care aproximativ 10% nu au fost identificați încă, existând o strânsă legătură între dispariția acestora și traficul de minori. Raportul UE publicat în octombrie 2020 menționează că numărul de copii români exploatați în UE a crescut de 10 ori în ultimii 2 ani de raportare”, se arată în raport.

Semnatarii documentului arată că i-au cerut și ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, să susțină o legislație coerentă în materie de combatere a criminalității organizate și pregătirea corespunzătoare a magistraților; transpunerea corectă a Directivei UE privind protecția victimelor și amendarea art. 182 NCP conform prevederilor art. 2 din Directiva Antitrafic, în special cu privire la includerea prevederii „exploatarea activităților infracționale” care, din motive necunoscute, nu a fost transpusă în legislația penală a României.

ONG-urile arată că în perioada de monitorizare nu au fost făcute modificări legislative care să vizeze îmbunătățirea luptei anti-trafic. În schimb, ministerul Justiției a blocat proiectul de act normativ care transpune corect Directiva UE anti-trafic în vederea incriminării exploatării persoanelor care sunt obligate să comită fapte penale (să fure, să vândă droguri, victime obligate să recruteze alte victime ale traficului etc.) și care parțial soluționează suprapunerea dintre infracțiunile trafic de persoane/minori și proxenetism (circumstanțele agravante). Personal, reprezentanți ai ONG-urilor sus-menționate și senatorul Vlad Alexandrescu, în calitate de inițiator al proiectului de lege, au cerut Ministerului Justiției, fără succes, deblocarea acestei proceduri.

• ”Ministerul Justiției a secretizat toate dosarele de trafic de persoane pretinzând că astfel sunt protejate datele personale ale victimelor. În realitate această măsură este în avantajul rețelelor de trafic de persoane deoarece ONGurile și mass-media nu mai pot aduce în atenția publicului larg erori majore făcute în aplicarea legii, așa cu s-a întâmplat în cazul Țăndărei și în foarte multe alte cauze relatate în presă.
• Societatea civilă a solicitat demisia sau demiterea procurorului ce a instrumentat dosarul Țăndărei și realizarea unui control cu privire la toate dosarele acesteia ca urmare a instrumentării deficitare a cel puțin 2 cauze sonore de trafic de minori în care au existat foarte multe probe împotriva grupurilor infracționale organizate pe care procurorul nu lea utilizat. Același procuror a clasat și dosarul Shanghai în care minore erau exploatate sexual în condiții inumane de o rețea coordonată de un spion chinez. În ambele cauze (Shanghai și Țăndărei) niciun membru al grupului nu a fost condamnat. Mai mult, membrii rețelei Țăndărei au solicitat daune morale pentru arestare ilegală și hărțuire (550.000 Euro/ persoană). Ministrul Justiției a promis public efectuarea controlului solicitat de societatea civilă care nu a avut loc niciodată. De reținut că procurorul DIICOT a solicitat achitarea grupului Țăndărei în primă instanță, iar Curtea de Apel Târgul Mureș a menționat în sentința din apel că DIICOT a refuzat să motiveze apelul și să coopereze cu instanța de judecată pentru schimbarea încadrării juridice a minorilor nominalizați în dosar, din martori în părți vătămate. În august 2020, procurorul care a instrumentat deficitar cele 2 cauze de trafic de minori s-a pensionat dintr-o funcție de conducere a DIICOT.
• Secția specială anti-trafic a DIICOT, deși ar fi trebuit să fie funcțională de mult timp, nu a fost încă aprobată de Ministrul Justiției”, se mai arată în raportul Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică.

Citește raportul integral aici.