DOCUMENT Raluca Turcan se plânge la Finanțe că măsurile fiscale vor provoca un dezastru la Cultură / ”61% din instituții vor fi desființate”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

”Dintre cele 469 de instituții publice de cultură cu personalitate juridică care își desfășoară activitatea în prezent, peste 61% vor fi desființate prin aplicarea acestor măsuri”, se arată într-un memoriu cu privire la consecințele măsurilor fiscale în sectorul cultural, transmis ministrului Finanțelor Marcel Boloș, de Ministerul Culturii condus de Raluca Turcan (PNL) în data de 7 august, document intrat în posesia G4Media.ro.

Documentul arată că desființarea posturilor vacante, a instituțiilor care au mai puțin de 50 de angajați sau reducerea bugetelor de cheltuieli cu spectacolele ar lovi puternic în sectorul cultural și, în final, ar îngrădi dreptul de acces la cultură, garantat de Constituție, deoarece majoritatea instituțiilor culturale din România vor fi nevoite să-și închidă porțile. În consecință, Ministerul Culturii propune o serie de excepții de la măsurile fiscale pentru instituțiile publice din sectorul cultural.

Iată care sunt artcolele cele mai problematice, din perspectiva Ministerului Culturii:

Anularea posturilor vacante va închide porțile unor instituții cu personal redus

• “Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează”

Ministerul Culturii explică faptul că în România există circa 1900 de biblioteci publice în care există un singur bibliotecar: ”dacă postul este vacant și se desființează în urma aplicării articolului de mai sus, atunci se desființează și singura sursă de informare și lectură pe care statul român o oferă comunității respective”. O situație asemănătoare este întâlnită și în cadrul centrelor culturale, școlilor populare, caselor și căminelor culturale etc.

De asemenea, în muzee există foarte multe posturi vacante, care nu vor mai putea fi acoperite în perioada următoare, deși personalul este suprasolicitat. Salariile mici, migrarea forței de muncă și ”complexitatea ridicată a acestor posturi face dificilă ocuparea posturilor vacante”, spune documentul.

În plus, teatrele operele, filarmonicile și alte instituții publice de spectacole/concerte funcționează cu personal redus între stagiuni. ”Aplicarea prevederilor articolului de mai sus ar anula posturile vacante existente în acest moment, inclusiv cele unice, și ar incapacita instituțiile de spectacole și/sau concerte să mai deruleze proiecte de anvergură iar, în cazul instituțiilor cu o organigramă redusă, va duce chiar la imposibilitatea desfășurării activității acestora; va fi afectată în mod direct buna funcționare a orchestrelor, a trupelor de teatru, a ansamblurilor de balet etc”

250 de posturi vor fi anulate din instituțiile publice subordonate Ministerului Culturii

La nivelul instituțiilor publice din subordinea Ministerului Culturii ar urma să fie anulate 250 de posturi, ceea ce va conduce la blocarea activității și ar pune în pericol atingerea jaloanelor din PNRR, mai spune documentul.

”Precizăm că un număr de 24 posturi vacante sunt alocate Compartimentului Programe de Investiţii în Cultură. Compartimentul a fost creat cu scopul de a implementa reformele şi investiţiile din PNRR şi pentru elaborarea şi implementarea de scheme de ajutor de stat minimis pentru sectorul cultural în scopul susţinerii beneficiarilor afectaţi de pandemia COVID. Prin anularea posturilor vacante, Compartimentul va fi în imposibilitatea a-și atinge obiectivele”.

Ministerul Culturii propune excepții pentru o serie de posturi vacante.

Majoritatea instituțiilor publice culturale au mai puțin de 50 de angajați

• Începând cu data de 1 ianuarie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/județene sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative: a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice; b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar; (2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare;

Ministerul Culturii atrage atenția că foarte multe instituții din domeniul cultural, cum sunt muzeele sau bibliotecile, se regăsesc în această categorie și că multe dintre cele care se vor desființa au fost deja declarate câștigătoare pentru proiecte PNRR.

Rețeaua de infrastructură culturală publică a fost diminuată sistematic din 1990, arată o anexă a documentului. Numărul bibliotecilor publice a scăzut de la 4.458 în 1990, la 1.962 de biblioteci publice în anul 2021. Similar numărul așezămintelor culturale din mediul rural a scăzut de la 7.110 clădiri cu funcție de cămin cultural în 1990, la 4.984 de clădiri funcționale în 2020..

”Astfel, dintre cele 469 de instituții publice de cultură cu personalitate juridică care își desfășoară activitatea în prezent, peste 61% vor fi desființate prin aplicarea acestor măsuri”.

”Majoritatea autorităților publice locale nu au instituții publice de cultură cu peste 50 de salariați, astfel că vor trebui să le comaseze (teatru, muzeu, ansamblu popular etc.) și să reducă cu cel puțin 15% din personal (actori, muzeografi, dansatori etc.). Pentru menținerea activității, muzeografii vor completa trupa de teatru, iar actorii, când nu repetă și nu joacă, vor asigura conservarea bunurilor culturale din muzeu”, se arată în document.

Măcel în bugetul instituțiilor culturale

• ”Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport nu pot depăși 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent;”

”Conform datelor din țară, reducerea sub 7,5% a capitolului bugetar 67, înseamnă concret reducerea bugetului majorității instituțiilor publice de cultură din provincie cu 50%. Doar ponderea salariilor din bugetul unui teatru e în medie de 80%. Înjumătățirea efectivă a bugetului înseamnă intrarea în incapacitate de plată.

Practic, prin impunerea acestui procent autoritățile publice locale vor fi nevoite să concedieze masiv personalul instituțiilor publice de cultură din subordine, urmând totodată să înceteze efectiv activitatea unora dintre acesta din lipsă de fonduri”, se arată în memoriu.

Patrimoniul, amenințat de mafia imobiliară

• ”(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2025 serviciile publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților publice județene; (2) Fac parte din categoriile de servicii publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale următoarele: b) Direcții județene de Cultură care se află în coordonarea/subordonarea autoritatea Ministerului Culturii;”

”Atragem atenția că transferarea Direcțiilor Județene pentru Cultură la autoritățile locale reprezintă un potențial conflict de interese, având în vedere că multe dintre proiectele imobiliare sunt inițiate chiar de către autoritățile locale, punând, astfel, în pericol patrimoniul cultural imobil. Procesul de avizare va fi viciat, urmând ca dorința de dezvoltare a comunitățiilor locale să intre în conflict cu măsurile de protecție ale patrimonului cultural care nu vor mai fi supravegheate de către un terț independent”, spune documentul.

În schimb, Ministerul Culturii propune reorganizarea serviciilor deconcentrate ale ministerului prin înființarea de direcții regionale corespondente regiunilor de dezvoltare – Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est.