Doar 18% din fântânile verificate de DSP în județul Suceava au apă potabilă / În anul 2021, în județ, au fost înregistrate 1.691 de cazuri de boli infecţioase şi parazitare

Din numărul total de probe de apă de fântână analizate în anul 2021, 82% au fost găsite neconforme din punct de vedere microbiologic, se arată în Raportul privind starea mediului pentru anul 2021, al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM), citat de Crai Nou.

Raportul citează datele Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, instituţie conform căreia, în urma analizelor din 24 de localităţi, pe 50 de probe prelevate, s-a concluzionat că 41 sunt necorespunzătoare. De cealaltă parte, s-a evidenţiat că toate cele 50 de probe prelevate şi analizate sunt conforme din punct de vedere chimic.

Dată fiind această situaţie, DSP a înştiinţat primăriile în administrarea cărora sunt fântânile publice depistate ca având apă care nu corespunde din punct de vedere chimic şi microbiologic, în vederea curăţării şi dezinfectării acestora. De asemenea, s-a asigurat informarea populaţiei privind potabilitatea apei din fântânile publice, prin aplicarea, la loc vizibil, a unor afişe cu menţiunea „apa nu este bună de băut” sau “apa nu este bună de folosit pentru sugari şi copiii mici”, după caz.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

În judeţul Suceava, în anul 2021 a fost înregistrat un total 1.691 de cazuri de boli infecţioase şi parazitare. Este vorba despre 1.190 de cazuri de boală diareică acută, 203 de tuberculoză, 180 de giardia, 97 de hepatita A, 11 de boală Lyme şi câte 5 rotavirus şi meningită virale. Conform sursei citate, focarele de boli transmisibile sunt urmarea „mai degrabă a contaminării alimentelor sau igienei deficitare, decât contaminării apei consumate de către populaţia afectată”.