DNA atrage atenția că raportul MCV punctează problemele nerezolvate care pot afecta lupta anticorupție: legile justiției, secția specială, deciziile CCR, deficitul de procurori și criza de resurse tehnice

DNA atrage atenția că raportul MCV punctează problemele nerezolvate care pot afecta anticorupție: legile justiției, secția specială, deciziile CCR, deficitul de procurori și criza de resurse tehnice. DNA mai susține în comunicat că va continua activitatea ”în mod susținut și eficient astfel încât obiectivul de referință numărul 3 din Mecanismul de cooperare și verificare – Lupta împotriva corupției la nivel înalt, să fie atins”.

Redăm mai jos integral comunicatul DNA:

”Ca urmare a publicării, la data de 8 iunie 2021, a Raportului Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), DNA face următoarele precizări:

Conducerea DNA, împreună cu personalul instituției, a făcut și face eforturi deosebite pentru a continua lupta împotriva corupției la nivel înalt, așa cum constată și Comisia Europeană în Raportul MCV: mai multe dosare trimise în judecată, mai multe condamnări obținute, mai puține achitări și mai multe sesizări înregistrate – un semn de recâștigare a încrederii cetățenilor.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

În pofida acestor aspecte pozitive, care țin doar de efortul DNA în combaterea corupției, Raportul punctează și unele probleme care pot afecta lupta împotriva corupției și anume:

– nerepararea modificărilor aduse legilor justiției în perioada 2017 – 2019 (inclusiv înființarea SIIJ) care au dus la o criză acută de personal la DNA,
– nepunerea de acord a legislației în vigoare cu deciziile Curții Constituționale,
– neîntărirea capacităților tehnice ale DNA, etc.

DNA asigură cetățenii României că își va continua activitatea în mod susținut și eficient astfel încât obiectivul de referință numărul 3 din Mecanismul de cooperare și verificare – Lupta împotriva corupției la nivel înalt, să fie atins.”

Context

Numirea unui nou șef la DNA și în alte funcții de conducere a dat ”un nou suflu luptei anticorupție” și a ”adus stabilitate instituțională”, se arată în raportul MCV la capitolul lupta împotriva corupției la nivel înalt, document dat publicității marți de Comisia Europeană. Raportul arată că ”situația s-a îmbunătățit” față de 2019, dar notează faptul că DNA se confruntă cu o serie de provocări în ce privește continuarea și ireversibilitatea luptei împotriva corupției.

Raportul MCV menționează deficitul de personal cu care se confruntă DNA și faptul că Secția Specială intervine în unele anchete provocând întârzieri.

O frază cheie din raportul MCV în ce privește obstacolele în lupta anticorupție vizează direct Guvernul și majoritatea Parlament.

”Un alt important obstacol în lupta anticorupție este absența soluțiilor legislative la rapida succesiune de decizii ale Curții Constituționale cu efecte pe termen lung legate de anularea sau interpretarea unor articole din Codul Penal și Codul de Procedură penală pronunțate de CCR încă din 2014.

Această situație a dus la creșterea numărului de piedici și incertitudine legislativă cu privire la investigarea și sancționarea cazurilor de corupție la nivel înalt. A dus la dosare respinse în instanțe, incertitudine legată de admisibilitatea probelor precum și reluarea de la zero a unor anchete sau procese”, se mai arată în raportul MCV.

Șeful DNA, Crin Bologa a explicat, recent, într-un interviu pentru G4Media.ro, că sunt patru decizii ale Curții Constituționale care au generat un val de achitări și clasări.

Ar fi vorba de dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu, decizia prin care SRI a fost scos din anchetele penale (filaje, interceptări), decizia prin care informațiile obținute pe mandate de siguranță națională nu mai pot fi probe la dosar și decizia prin care DNA nu mai poate continua ancheta în dosarele disjunse pentru fapte care nu intră în competența procurorilor anticorupție.