Disputa dintre Ungaria și Slovacia s-ar putea reaprinde din cauza Decretelor Benes / Aceste acte emise imediat după război de președintele cehoslovac de atunci permit chiar și azi confiscarea terenurilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președintele slovac Peter Pellegrini susţine că este nevoie de o soluție tehnică pentru a preveni confiscarea terenurilor sau a proprietăților în Slovacia pe baza Decretelor Benes. Șeful statului a vorbit despre acest aspect după ce Parlamentul ungar l-a ales pe Péter Magyar în funcția de prim-ministru, potrivit Rador Radio România.

Peter Pellegrini a subliniat că este încrezător că această problemă nu va duce la un conflict grav între cele două țări, iar guvernele slovac și ungar vor găsi o soluție pragmatică și tehnică pentru reglementarea chestiunilor controversate. În opinia sa, nu ar fi acceptabil ca la optzeci de ani după cel de-al Doilea Război Mondial, consficarea averilor să poată avea loc în continuare prin invocarea Decretelor Benes.

„Este important să identificăm un posibil mecanism care va stopa confiscarea activelor pe baza decretelor chiar şi acum, în 2026 sau 2027. Dacă dialogul pe această temă poate fi orientat către un cadru pur pragmatic și care caută o soluție tehnică, atunci cred că nimic nu va sta în calea unor relații bune dintre Slovacia și Ungaria”, a declarat Peter Pellegrini.

Decretele Benes au fost emise de președintele cehoslovac de atunci, Edvard Benes, în timpul și imediat după război. Prevederile au afectat semnificativ drepturile de proprietate ale minorităților germană și maghiară și permit chiar și astăzi confiscarea terenurilor.

Péter Magyar a semnalat după alegerile din Ungaria, care au avut loc pe 12 aprilie, că această chestiune trebuie rezolvată cu Slovacia. Într-o convorbire telefonică cu premierul Robert Fico, Magyar a solicitat ca în viitor terenurile să nu fie confiscate membrilor minorității maghiare prin invocarea acestor decrete. De asemenea, el a criticat legea slovacă care pedepsește contestarea Decretelor Benes cu până la șase luni de închisoare.

Robert Fico a spus anterior: Slovacia și Ungaria au în cotinuare opinii diferite cu privire la problema decretelor. Potrivit Alianței Maghiare din Slovacia, care nu este membră a Parlamentului de la Bratislava, peste 5.300 de parcele de teren au fost confiscate din 1991 pe baza Decretelor Benes. Administratorul Fondului funciar de stat contestă acest lucru și susține că majoritatea cazurilor au fost, pur și simplu, corectări ale unor înregistrări anterioare greșite din cadastru.

Peter Pellegrini spune acum că, în calitate de șef de stat, va face tot posibilul pentru a atenua rapid eventualele tensiuni și pentru ca cele două țări să revină la o cooperare pragmatică. Președintele slovac a salutat, de asemenea, afirmaţia lui Péter Magyar privind consolidarea cooperării ţărilor din Grupul de la Visegrad, care – potrivit Pellegrini – ar putea crea o bază bună pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor slovaco-ungare.

Context

Disputa dintre Ungaria și Slovacia s-a reaprins recent după ce autoritățile slovace au folosit aceste decrete pentru a confisca terenuri deținute de etnici maghiari. Tensiunile au escaladat în urma unei noi legi slovace care incriminează contestarea decretelor, stârnind reacții politice atât la Budapesta, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Decretele lui Beneș, un set de peste 100 de acte normative emise între 1940 și 1945 de președintele cehoslovac Edvard Beneș, au vizat comunitățile germane și maghiare, aplicând principiul vinei colective. Ele au stat la baza deposedărilor de cetățenie și a confiscărilor de proprietăți.

 În ultima perioadă, Fondul Funciar Slovac a inițiat proceduri de preluare în proprietatea statului a unor terenuri din sudul Slovaciei, invocând documente de confiscare din arhive, vechi de opt decenii, care vizau strămoșii actualilor proprietari.

Pentru a proteja aplicarea acestor decrete, parlamentul slovac a modificat Codul Penal, stabilind pedepse de până la șase luni de închisoare pentru oricine contestă legalitatea consecințelor juridice ale celui de-Al Doilea Război Mondial, inclusiv Decretele lui Beneș.

 Această practică de expropriere retroactivă a atras atenția forurilor europene și a organizațiilor pentru drepturile omului, care au atras atenția asupra încălcării normelor moderne privind proprietatea și drepturile minorităților.

Sursa: INFOSTART.HU / Rador Radio România / Traducerea: Rozália Gănciulescu