G4Media.ro

Descoperire importantă pentru lupta împotriva poluării: Saliva omizii de ceară descompune cu…

sursa foto: Unsplash/ Naja Bertolt Jensen

Descoperire importantă pentru lupta împotriva poluării: Saliva omizii de ceară descompune cu ușurință plasticul, arată cercetătorii

Două substanţe din saliva omizii de ceară – larvele moliilor care consumă ceară produsă de albine pentru construcţia fagurilor – descompune cu uşurinţă un tip comun de plastic, au anunţat cercetători, o descoperire care ar putea ajuta în lupta globală împotriva poluării cu plastic, informează Reuters.

Cercetătorii au anunţat că cele două enzime identificate în saliva omizii de ceară pot degrada, rapid şi la temperatura camerei, polietilena, cel mai utilizat tip de plastic la nivel mondial şi un factor major care contribuie la o criză de mediu observată din gropile oceanice până în vârfurile munţilor.

Studiul se bazează pe descoperirile făcute de cercetători în 2017 potrivit cărora omizile de ceară sunt capabile să degradeze polietilena, însă la acea vreme nu se înţelegea în mod clar cum reuşeau micile larve să realizeze acest lucru. Răspunsul îl reprezintă enzimele – substanţe produse de organismele vii care declanşează reacţii biochimice.

Pentru ca plasticul să se degradeze, oxigenul trebuie să pătrundă în polimer – sau molecula de plastic – într-o etapă iniţială importantă numită oxidare. Cercetătorii au descoperit că enzimele au realizat acest pas în câteva ore fără a fi nevoie de un pre-tratament, cum ar fi aplicarea căldurii sau a radiaţiilor.

Aceasta „schimbă paradigma biodegradării plasticului”, a declarat Federica Bertocchini, specialistă în biologie moleculară la Consiliul Naţional de Cercetare din Spania (CSIC), care a condus studiul publicat marţi în jurnalul ştiinţific Nature Communications.

Plasticul este fabricat din polimeri concepuţi pentru a fi greu de descompus şi conţine aditivi care sporesc durabilitatea, ceea ce înseamnă că poate rămâne intact mulţi ani, decenii sau chiar secole.

„Aceleaşi caracteristici care fac din plastic un material unic şi util creează una dintre cele mai critice problemele acestui secol”, a spus Bertocchini.

„Plasticul rămâne în mediu mult timp. Acesta se descompune în cele din urmă în particule mici, devenind astfel sursă de micro şi nano particule de plastic. Aceste particule de plastic au fost găsite peste tot, din Antarctica până în apa de ploaie şi apa de la robinet, ceea ce nu doar provoacă probleme evidente de mediu, dar reprezintă şi o problemă tot mai mare pentru sănătatea umană”, a adăugat Bertocchini.

Polietilena, creată pentru prima dată în 1933, este ieftină, durabilă şi nu interacţionează cu alimentele, făcându-le utile pentru ambalaje şi pungi utilizate în magazine alimentare, printre alte aplicaţii.

Omizile de ceară sunt larvele moliilor de ceară, o specie numită Galleria mellonella. Considerate dăunători de către apicultori, omizile se hrănesc cu ceară de albine, polen şi miere, uneori consumând şi larve de albine.

Ideea de bază este să se producă în mod sintetic enzimele salivare ale acestor omizi, ceea ce cercetătorii au reuşit să facă, pentru a descompune deşeuri de plastic. Bertocchini a declarat că utilizarea a miliarde de omizi de ceară în acest scop are dezavantaje, inclusiv generarea de dioxid de carbon pe măsură ce se metabolizează polietilena.

„În cazul nostru, enzimele oxidează materialele plastice, descompunându-le în molecule mici. Aceasta sugerează scenarii alternative pentru gestionarea deşeurilor de plastic în care materialele plastice pot fi degradate în condiţii controlate, limitând sau eventual eliminând eliberarea de microparticule de plastic”, a declarat coautorul studiului, Clemente Fernandez Arias, specialist în ecologie şi matematician în cadrul CSIC.

O fundaţie asociată companiei germane Röchling de inginerie a materialelor plastice a contribuit la finanţarea acestui studiu. Bertocchini este unul dintre cei doi conducători ai unei companii din Madrid numită Plasticentropy care lucrează la comercializarea utilizării enzimelor pentru descompunerea deşeurilor plastice.

Căutarea unei metode pentru degradarea plasticului prin mijloace biologice, sau biodegradare, s-a concentrat anterior în principal pe microorganisme. Au fost descoperite câteva microorganisme care descompun plasticul, însă într-un ritm lent şi necesitând un pre-tratament, complicând astfel caracterul practic al posibilităţilor de valorificare.

Consumul de plastic a crescut la nivel mondial în ultimele trei decenii, sute de milioane de tone ajungând anual deşeuri plastice şi mai puţin de 10% dintre acestea fiind reciclate.

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat în luna martie a acestui an, după discuţii la Nairobi, o rezoluţie privind elaborarea primului tratat global ”cu caracter juridic obligatoriu” pentru combaterea poluării cu plastic, o realizare considerată istorică pentru lupta împotriva acestui flagel care ameninţă biodiversitatea mondială. În acest sens, Adunarea ONU de Mediu a Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEA), cel mai înalt organism internaţional pe acest subiect, a adoptat o moţiune pentru înfiinţarea ”Comitetului interguvernamental de negociere” însărcinat să elaboreze textul acordului până în 2024.

sursa: Agerpres.ro

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

9 comentarii

  1. E fleac, saliva varanului a descompus toate conturile securitatii.

  2. Mama omida e eco

  3. Mai ramane sa vedem cum convingem omizile sa saliveze masiv si am rezolvat problema!

    Glumesc, desigur, provocarea va fi sa sintetizam ieftin substantele respective.

    • Daca nu reușim sa sintetizam substanțele, înmulțim omizile ca pe viermii da mătase si le eliberam peste deșeurile de plastic.

  4. Astfel de știri parca ne mai dau o gura de oxigen, o bruma de speranță.

  5. S-ar părea că planeta noastră a mai găsit o portiță de salvare să repare ce stricam noi!!!
    Nu că noi am înțelege și învața ceva din asta😔😔😔
    Ps: apropo de cei care au ras pădurile iar acum se plâng că le ia viiturile casele🤮

    • Alice in Tara Minunilor…delir progresist la cote maxime!

    • A gasit pe dracu planeta , eventual au gasit o solutie cativa profesori cercetatori din vestul decadent unde se face scoala si cercetare pe bune.

  6. Omida e larva moliei de ceara, numita găselniță,