De ce se teme Rusia de armata finlandeză dacă aceasta se alătură NATO?

Analiză a publicației spaniole EL PERIODICO, preluată de Rador:

Războiul din Ucraina a precipitat (decizia): Finlanda a accelerat ritmul pentru a intra în NATO, anulând deceniile de nealiniere. Împreună cu Suedia a făcut marți un pas uriaș spre aderarea la Alianța Atlantică, prin semnarea de către cei 30 de ambasadori ai Consiliului Atlantic al NATO a Protocolului de aderare pentru Helsinki și Stockholm.

Sistemul de „apărare totală”. Finlanda și-a câștigat independența față de Rusia în 1917, iar cele două țări au în prezent 1.340 de kilometri de graniță. Și-a creat forțele armate în 1918 și, de atunci, doctrina sa militară a rămas neschimbată: se bazează pe conceptul de apărare totală. Asta înseamnă că toate departamentele guvernamentale și toate sectoarele societății finlandeze sunt implicate în planificarea apărării țării nordice, nu doar ministerul de resort.

Pe de o parte, fiecărui portofoliu i se atribuie o combinație de puteri și este responsabil pentru planificarea operațiunilor sale în timpul unei crize. Astfel, guvernul menține puterea în orice situație. Pe de altă parte, Finlanda are o lege care garantează că toate resursele societății pot fi dedicate forțelor armate pentru a asigura supraviețuirea națiunii.

„Ne asigurăm că toate sectoarele țării știu ce să facă: cei care iau deciziile politice, băncile, biserica, industria, mass-media”, explică Janne Kuusela, director general al politicii de apărare din Ministerul Apărării, pentru Financial Times. „Rezultatul final este că poți plasa întreaga societate în regim de criză, dacă este necesar”, spune el.

Din toate aceste motive, clădirile care au peste o anumită dimensiune trebuie să aibă propriile adăposturi antiaeriene. În plus, restul populației poate folosi parcările subterane, patinoarele și piscinele, care sunt pregătite pentru a fi transformate în centre de evacuare.

Finlanda are o armată cetățenească. Armata finlandeză este formată din 61.000 de militari și 176.000 de persoane mobilizate. Dar termenul global include și serviciul militar: este obligatoriu din 1922 și valabilitatea lui nu este contestată. Durează între șase și 12 luni, în funcție de categoria recrutului.

Astfel, Finlanda are o armată cetățenească susținută de un sistem eficient de mobilizare, care poate pune rapid mii de soldați pe picior de război.

De fapt, aproape o treime din populația adultă a țării (aproximativ 900.000 de oameni) este de rezerviști. Asta înseamnă că Finlanda, cu 5,5 milioane de oameni, poate apela la una dintre cele mai mari armate din Europa, în raport cu dimensiunea sa. Rusia are 140 de milioane de locuitori, dintre care 900.000 sunt soldați activi și două milioane sunt rezerviști.

Moștenirea Războiului de Iarnă. O mare parte din pregătirea militară a Finlandei provine din propriul război cu Moscova, care are ecouri în invadarea Ucrainei. Între 1939 și 1940, finlandezii au luptat în Războiul de Iarnă, pentru a ține Uniunea Sovietică la distanță, dar și-au pierdut o mare parte din teritoriu, inclusiv cel mai cosmopolit oraș al lor, Vyborg, și una dintre principalele zone industriale.

Sondajele de opinie sugerează că aproximativ trei sferturi dintre finlandezi sunt dispuși să lupte pentru țara lor, acesta fiind cel mai mare procent din Europa.