De ce s-au blocat negocierile Ciolacu – Ciucă / Vor merge separat PSD și PNL?

A doua rundă de negocieri între PSD și PNL s-a blocat, luni seara, din cauză că niciunul dintre cele două mari partide nu dorește să renunțe la pretenția de a da viitorul candidat la prezidențiale. Ambele partide au intrat în discuții de pe poziții maximale și niciunul dintre lideri nu dă semne că este dispus să cedeze.

Dar cum au ajuns partidele în această fundătură? Cum a dispărut peste noapte discuția despre comasarea alegerilor? Ce șanse sunt ca PNL și PSD să meargă separat în alegeri și cu ce consecințe politice?

Versiunea liberalilor este că nu ei, ci PSD și Marcel Ciolacu au lansat în spațiul public scenariul comasării alegerilor. După ce PNL s-a declarat de acord cu el, pesediștii ar fi cerut să dea ei candidatul la prezidențiale pe motiv că salvarea liberalilor de la un scor slab la europarlamentare vine totuși cu un preț.

Liderii PNL susțin însă că ei nu au pledat niciodată pentru comasare, prin urmare nu au nicio obligație față de PSD. Cedarea candidaturii la prezidențiale nici n-ar intra în discuție. Din acest punct de vedere, liberalii se simt pur și simplu păcăliți. Pesediștii ar fi încercat cu ei un fel de alba-neagra, încercând să le vândă ceva ce n-au cerut niciodată în negocieri: comasarea alegerilor.

De cealaltă parte, pesediștii vor ca pe lângă comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare să se discute și despre celălalt șir de alegeri, comasarea alegerilor parlamentare cu turul doi de la prezidențiale. Vom vedea puțin mai jos de ce este o miză atât de mare pentru ei.

În plus, PSD vrea să dea candidatul comun la prezidențiale, cu argumentul suprem că dacă vor salva PNL de la un scor slab la europarlamentare prin comasarea acestor alegeri cu cele locale, atunci liberalii trebuie să le cedeze candidatul la prezidențiale. Nu se face să-i salveze, iar apoi liberalii să pretindă totul, adică funcția supremă în stat.

Atenție, însă, la detalii. Liberalii pretind că n-au cerut niciun moment să fie salvați la europarlamentare prin comasarea alegerilor, în consecință spun că pesediștii ridică o pretenție exagerată. Ei cred că un candidat PSD nu va avea niciodată șanse să ia Cotroceniul, prin urmare aici n-ar fi nimic de negociat.

Marcel Ciolacu joacă, într-adevăr,  poker cu liberalii ridicând miza tot mai sus fără să aibă, aparent, niciun AS în mânecă. În plus, pe Ciolacu îl încurcă teribil bâzâitul lui Mircea Geoană care se visează nici mai mult, nici mai puțin, decât candidat susținut de PSD, eventual și de PNL, la prezidențiale.

Dar ce variante de joc au liberalii în acest joc de poker?

Au cărți puternice sau joacă, la rândul lor, la cacealma? Una dintre spaimele PSD, alimentată inclusiv de liberali, este că PNL ar putea ieși la o adică de la guvernare pentru a ataca alegerile din opoziție. Marcel Ciolacu ar avea desigur varianta demisiei din funcția de premier, dar acest abandon exercitat la vârful guvernului riscă să-l coste mai mult decât pe liberali.

Pe de altă parte, liberalii contează pe faptul că viitorul candidat la prezidențiale al PNL, fie că va fi Nicolae Ciucă sau altcineva, are prima șansă în turul doi în lupta cu candidatul PSD. Odată câștigată președinția, liberalii vor controla jocul politic și tot ei vor face viitorul guvern.

Dacă AUR va intra în ECR, grup cu care popularii europeni nu au nicio problemă să formeze o majoritate în Parlamentul European, de ce nu l-ar include liberalii în combinațiile politice de la București la formarea viitorului guvern? Dacă se va ajunge aici, pesediștii devin perfect dispensabili. Au mai existat în trecutul României ”soluții imorale”, greu de imaginat înainte de alegeri.

Câteva cuvinte acum despre dorința PSD de a discuta și despre comasarea alegerilor parlamentare cu turul doi al alegerilor prezidențiale? PSD a transmis că toate negocierile cu PNL trebuie să vizeze toate alegerile, nu doar primul set.

PSD vrea să pună turul doi de la prezidențiale împreună cu parlamentare pentru a se asigura că toți baronii locali vor trage, în primul rând pentru ei, ca să obțină un scor cât mai bun, și implicit pentru candidatul partidului. În absența comasării, aceiași baroni locali care s-au văzut deja cu sacii în căruță nu doar că nu vor mai avea un interes atât de mare să tragă în alegerile prezidențiale, dar unii riscă să le saboteze din interior, așa cum s-a întâmplat de atâtea ori în trecut.

Pe scurt, PSD se teme de propriile trădări interne atunci când propune comasarea parlamentarelor cu turul doi de la prezidențiale.

Așa arată în acest moment fotografia momentului. Totul se joacă, de fapt, pe o singură carte: candidatul la prezidențiale. Restul intră la și altele. Contează mai puțin candidatul la Capitală, dacă vor merge pe liste comune sau separat la europarlamentare și la locale, unde vor face alianțe și unde nu. Acestea sunt detalii în raport cu importanța discuției despre candidatul la prezidențiale.

Iar acest viitor candidat din partea PNL și PSD nici nu este foarte clar dacă va fi, până la capăt, Nicolae Ciucă sau Marcel Ciolacu. Amândoi își doresc, niciunul nu știe sigur ce se va întâmpla după europarlamentare.

Ce se vede acum este reglarea raportului de forțe în interiorul coaliției. Cele două mari partide guvernează deja de doi ani ani împreună și au declarat deja că, în numele stabilității, coaliția va continua și după alegerile din 2024.

Vom vedea vineri, când este programată a treia rundă de negocieri, cine clipește primul în acest joc de poker politic, dacă cei doi lideri vor răsturna masa sau vor bate palma.