De ce poartă judecătorii robe: istorie, simboluri și diferențe între România și alte sisteme judiciare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În sălile de judecată, roba funcționează ca uniformă instituțională. Rolul ei este dublu: în primul rând, standardizează apariția magistraților și reduce elementele personale din spațiul audierii; în al doilea rând, semnalizează autoritatea funcției și caracterul oficial al procedurii. Tradiția este veche: în mai multe jurisdicții europene, utilizarea robei în instanță este legată de evoluția curților regale și de coduri vestimentare impuse încă din Evul Mediu, când îmbrăcămintea marca rangul, statutul și rolul public.

• Judecătorii sunt din nou în prim-planul atenției publice din România în ultima perioadă, în ținuta specifică – robă neagră sau vișinie. G4Media îți explică de unde provine această tradiție și ce țări au renunțat la ea.

Cum s-a format tradiția în Europa

În Europa occidentală, una dintre influențele majore vine din istoria Angliei și Țării Galilor, unde ținuta de instanță a fost formalizată în timp și a inclus, în funcție de perioadă și context, robe în culori diferite și accesorii distincte. Documentarea istorică arată că, după 1635, existau coduri clare pentru robe de iarnă și de vară, iar în anumite situații se purtau și elemente de blană sau alte finisaje care indicau rangul ori caracterul ceremonial.

În Franța, instituțiile judiciare subliniază explicit dimensiunea de solemnitate și demnitate a funcției pe care o introduce roba în ședință, tocmai prin “ștergerea” individului în favoarea rolului public. Este o idee recurentă în cultura juridică europeană: ținuta standardizată transmite că decizia aparține instanței, nu persoanei.

România: cum arată roba și ce spune legea

În România, ținuta de ședință a judecătorilor, procurorilor și grefierilor este stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 725/1993. Actul precizează că ținuta este compusă din robă, bavetă și insignă și stabilește explicit detalii de croială, culori și utilizare.

• Roba judecătorilor și procurorilor este din stofă neagră, cu croială largă și garnituri din mătase neagră.

• Roba grefierilor este din stofă gri-petrol, pe același model, dar fără garnituri.

• Baveta (din mătase plisată) diferențiază nivelul instanței: la curțile de apel este violet, la tribunale roșu-siclam, la judecătorii alb; procurorii și grefierii poartă bavetă albă.

• Insigna (pentru judecători și procurori) are simboluri precum balanța, spada și referințe la “JUS/LEX”, iar fondul diferă în funcție de instanță.

Hotărârea mai precizează că ținuta se folosește în ședințele de judecată și doar excepțional la ceremonii, precum și reguli privind durata de utilizare și administrarea echipamentului.

Din perspectivă practică, România se aliniază unui model european în care roba nu este doar tradiție, ci element normat: adică uniforma nu rămâne un obicei, ci devine parte explicită din protocolul instituției.

Statele Unite: de la tradiție la “simplicity”

În SUA, roba este asociată în special cu imaginea judecătorului federal și a Curții Supreme, însă logica ei istorică e diferită de cea europeană. O sursă importantă despre începuturile acestui cod arată că John Marshall a contribuit decisiv la impunerea robei negre la Curtea Supremă în 1801, ca semnal de “simplicity” republicană, în contrast cu ținutele mai ornamentate și colorate.

În același timp, mai multe explicații istorice subliniază că, în SUA, nu există o singură regulă universală privind roba la toate nivelurile și în toate instanțele, ceea ce înseamnă că practica poate varia (mai ales la nivel local/statal).

În ce țări se poartă robe și de ce diferă

În linii mari, robe se poartă frecvent în:

• multe state europene (în special în tradițiile juridice continentale, unde ținuta marchează formalismul procedurii și rolul instituțional),

• spațiul de common law (unde roba și, uneori, accesorii precum peruca în anumite instanțe, fac parte dintr-un ceremonial juridic distinct).

Diferențele vin din trei surse: tradiția istorică a statului, gradul de formalism al procedurilor și modul în care sistemul juridic interpretează ideea de autoritate (mai mult ceremonial vs. mai mult minimalism).

Marea Britanie: tradiție puternică, dar adaptări recente

În sistemul britanic, ținuta de instanță este una dintre cele mai recognoscibile din lume, inclusiv prin asocierea istorică a perucilor cu formalismul și autoritatea. Totuși, chiar și aici s-a produs o modernizare: sursele de tip „judicial attire” arată că, începând cu 2007, regulile au fost ajustate astfel încât peruca să devină opțională pentru avocați în multe proceduri, cu excepții (în special în zona penală).

Există și documente oficiale privind schimbări de „court dress” și introducerea unor robe civile noi în anumite jurisdicții, indicând o tendință de recalibrare între tradiție și accesibilitate instituțională.

Franța: roba ca semn de „funcție”, nu de persoană

În Franța, accentul cade foarte mult pe dimensiunea simbolică: roba este prezentată ca un semn al continuității instituției și al faptului că magistratul trebuie să păstreze o distanță profesională pentru a judeca. Unele materiale oficiale vorbesc despre uniformitate și despre rolul robei în menținerea „riturilor” instituției.

Canada: robe ca regulă de instanță, cu diferență între ceremonial și ședințe curente

În Canada, explicațiile oficiale ale unei instanțe provinciale disting clar între roba ceremonială (de exemplu, la Curtea Supremă a Canadei, în anumite contexte) și roba purtată în ședințele obișnuite, unde predomină ținutele negre cu elemente standard (gulere/tab-uri).

De ce continuă să conteze roba în 2026

Într-o perioadă în care instituțiile sunt presate să fie mai transparente și mai accesibile, roba rămâne relevantă pentru că oferă exact ceea ce instanța are nevoie să proiecteze: neutralitate, ordine, continuitate. În plus, în multe jurisdicții, ea funcționează ca un “standard vizual” care reduce diferențele sociale dintre cei din sală și fixează cadrul procedural.