De ce pierde teren stânga în Europa. Doar Spania, Portugalia, România, Slovacia şi Malta mai au guverne de stânga în țările UE

Stânga a fost incapabilă să dea un răspuns la problemele cauzate de globalizare şi imigrare, scrie publicația considerată pro-guvernamentală Magyar Ydok, citată de Rador. După cele 20,6% obţinute la alegerile anterioare, social-democraţii germani (SPD) au reuşit să obţină acum doar 9,7% din voturi. Partidul Muncitoresc Socialist din Luxemburg a obţinut ultima oară doar la alegerile parlamentare din 1925 un rezultat mai prost decât cel actual.

Declinul stângii continuă în întreaga Europă, iar partidele social-democrate-socialiste care dominau politica timp de decenii au suferit în ultimii ani o înfrângere istorică în Italia, Franţa, Grecia şi Olanda.

Dintre ţările membre UE doar în Spania, Portugalia, România, Slovacia şi Malta mai există o conducere de stânga, iar social-democraţii suedezi identificaţi cu crearea statului bunăstării, dominând absolut timp de mai multe decenii, deşi au câştigat recentele alegeri parlamentare nu este deloc sigur să poată realiza şi o coaliţie majoritară. Partidele social-democrate sunt prezente încă în guvernele ceh, estonian, german, luxemburghez şi sloven, dar nu se prezintă deloc drept o forţă determinantă.

Cotidianul “BILD” scria după eşecul electoral că nici Bavaria nu mai are nevoie reală de SPD şi a evidenţiat că “noii roşii sunt verzii”. Un rezultat la fel de prost este aşteptat şi la alegerile din Hessen: de la 30,7% în urmă cu cinci ani, acum partidul se poate aştepta la 23%. Potrivit unui membru al SPD, se pare că acesta nu a ţinut pasul cu vremea şi nu mai prezintă interes pentru oameni. În acest ton au apărut mai multe analize care încercau să explice motivele declinului.

Studiul întocmit de Centre for Economic Policy Research cu sediul la Londra scrie că stânga care este în mod tradiţional reprezentantul muncitorimii este formată tot mai mult din politicieni din clasa medie care nu sunt interesaţi de ajutorarea celor mai slabi, iar odată cu dispariţia sindicatelor s-a ajuns ca dreapta să pună mâna pe voturile clasei de jos care manifestă o atitudine conservatoare în privinţa problemelor sociale. În schimb datorită tonului naţionalist al dreptei, în zilele noastre doar minoritatea musulmană manifestă “o fidelitate totală” faţă de partidele social-democrate.

Un articol recent din The New York Times explică motivele de ce există acum dorinţa de patriotism prin globalizare – circulaţia liberă a capitalului, comerţul liber, extinderea NATO şi UE, respectiv introducerea euro.

Atâta vreme cât marile întreprinderi pot face ce vor pe pământ, umblând după salarii şi impozite mai mici, cât timp SUA îşi deschid porţile în faţa unor milioane de imigranţi fără pregătire, liberalii nu vor putea crea societăţi ale bunăstării şi echităţii.

Social-democraţii se confruntă şi în Europa cu probleme similare: imigrarea şi restricţiile cauzate de criza euro. Dacă însă vor să ajungă la ţintă au nevoie de o atitudine constructivă, nu trebuie să condamne imediat răspunsul naţionalist dat la adresa globalizării.

Slăbirea stângii este cauzată în primul rând de schimbările structurale şi tehnologice care au schimbat societăţile europene, procesele economice ale continentului şi au favorizat politica creată pe autoidentitate – a declarat portalului “Politico” Jan Rovny, analist al Institutului de studii politice de la Paris.

Financial Times a scris într-un articol că “declinul social-democraţiei nu înseamnă că politica socială şi economică apropiată de stânga şi-ar fi pierdut forţa de atracţie. Dimpotrivă. Milioane de alegători vor un stat al bunăstării care să-i apere şi sunt furioşi din cauza locurilor de muncă proaste, a inegalităţii sociale şi a globalizării care a scăpat de sub control. Problema constă în ideea că nu mai există încredere în zona de centru stânga care suportă excrescenţele capitalismului – a scris Financial Times.

Sursa: Rador/ Traducerea: Imola Stănescu/ Sursa Foto: Inquamphotos/ Autor: Alexandra Pandrea