De ce nu crede mediul privat în bugetul pe 2025: venituri fanteziste și zero reforme structurale

Un nou an, un nou buget fantezist prin care România își asumă că reduce deficitul doar printr-o creștere extrem de optimistă a veniturilor și fără ca statul să facă mari sacrificii în zona de cheltuieli. Am văzut în ultimii ani unde ne-a dus asta: socotelile de acasă nu s-au potrivit cu cele de la piață și am ajuns să avem un deficit similar cu cel din anii de criză pandemică chiar și atunci când economia a duduit. Acum că și nori tarifari și recesioniști se ridică peste Europa, antreprenorii și mediul de afaceri din România nu trebuie să se mai întrebe dacă vor mai veni majorări de taxe, ci când.

În niciunul din ultimii ani, bugetul construit la începutul anului n-a avut nicio legătură cu realitatea de la finalul anului. Situația era deja gravă în 2023, dar anul trecut, un an electoral, dezmățul a fost cel mai accentuat.

În 2024, Guvernul Ciolacu 1 a construit bugetul pe creștere economică de 3,4%, dar realitatea a fost că economia a frânat brusc și avansul a fost de numai 1%. Statul își asumase un deficit bugetar de 5%, dar a încheiat anul cu un derapaj de 8,65% din PIB. Datoria publică era estimată la final de an la 49% din Produsul Intern Brut, dar împrumuturile pe bandă rulantă au dus-o la 54,3% din PIB. Salariile bugetarilor s-au majorat cu 24%, pensiile au crescut în două rânduri, o dată indexate cu inflația de 13%, iar a doua oară o creștere medie de 40% prin recalculare. Dobânzile la care se împrumută statul au ajuns la cer din cauza percepției investitorilor privind indisciplina de cheltuieli a guvernanților români.

Citește integral pe economedia.ro