G4Media.ro

De ce Nord Stream 2 este o capcană pentru Germania în contextul…

De ce Nord Stream 2 este o capcană pentru Germania în contextul geopolitic tot mai tensionat

Capturarea de către forţele ruseşti a trei vase ucrainene cu tot cu echipajele lor în Strâmtoarea Kerci, la intrarea Mării Azov, a pus într-o lumină stridentă proiectul de gazoduct Nord Stream 2, care întruchipează contradicţiile politicii externe germane într-un moment în care tensiunile geopolitice iau amploare, scrie The Financial Times, citat de Rador.

Gazoductul începe sub Marea Baltică, ajunge pe ţărmul Germaniei, ocolind Ucraina şi Polonia, şi se termină la graniţa cu Austria. Este construit de grupul Gazprom susţinut de Kremlin şi cofinanţat de un consorţiu de companii petroliere germane, franceze, anglo-olandeze şi austriece. Însă din punct de vedere politic este deţinut în totalitate de Berlin. În consecinţă, el reprezintă un test privind voinţa Germaniei de a-şi proba revendicarea rolului de lider responsabil al Europei.

Nord Stream 2 a fost controversat încă de la începuturile sale, în 2015, întrucât el va văduvi Ucraina de cea mai mare parte a veniturilor ei din taxe de tranzit pentru gaze, estimate la 2 miliarde de euro anual. Proiectului i se opun SUA, precum şi cea mai mare parte a Europei de Est. Îngrijorări cu privire la el şi-au exprimat şi Franţa, Regatul Unit, Suedia şi Canada, iar luna trecută parlamentari din parlamentul german şi cel european au semnat o scrisoare prin care îi cereau cancelarului Angela Merkel să oprească proiectul.

Pe parcursul ultimei săptămâni, toţi cei trei candidaţi pentru postul de şef al Partidului Creştin Democrat al dnei Merkel şi-au exprimat dezaprobarea faţă de gazoduct, după cum au făcut-o şi membri de seamă ai social-democraţilor (SPD) şi verzilor. Cancelarul însuşi a susţinut acum câteva zile dreptul Ucrainei de a căuta să se apropie de Europa, în vreme ce Heiko Maas, ministrul ei de externe, s-a străduit să se delimiteze de tradiţionala echidistanţă a SPD între Occident şi Moscova. Între timp Kremlinul a respins ferm încercarea Berlinului de a media.

Toate acestea invocă întrebarea: de ce mai apără încă guvernul german Nord Stream 2?

O parte a criticilor, trebuie remarcat, sunt exagerate ori părtinitoare. Preşedintele american Donald Trump pretinde că Germania e „captivă”, întrucât îşi importă 51% din gaze din Rusia, ceea ce este pur şi simplu fals. Germania întreţine un fragil consens european privind sancţiunile şi investeşte în transformarea Ucrainei. În plus, SUA vor să vândă gaze naturale lichefiate în Europa, iar Polonia vrea să ia parte la afacere.

Totuşi, faptul că ministrul german al economiei, Peter Altmaier, insistă că Nord Stream 2 poate fi un proiect de pe urma căruia să câştige toată lumea arată că Berlinul nu a priceput încă cât de profund este afectat el (şi Europa) de preschimbarea globală a competiţiei dintre marile puteri. Reticenţa lui este de înţeles: nici o altă ţară de pe continent nu a câştigat atât de multă stabilitate, prosperitate şi putere ca Germania de pe urma interdependenţei globale şi a transformărilor democratice din statele vecine.

Astăzi, Rusia şi China susţin conducători autocraţi şi transformă interdependenţa – în comerţ, infrastructură şi spaţiul cibernetic – într-o armă împotriva Vestului. Conductele Gazpromului către Europa au fost recent deplânse de către experţi ruşi ca având o valoare comercială îndoielnică. Dar, din punct de vedere geopolitic, ele sunt instrumente de control şi coerciţie de o utilitate enormă.

Opţiunile Berlinului de a se zbate pentru a ieşi din capcana pe care el însuşi şi-a întins-o sunt puţine. Anularea permiselor din raţiuni de securitate naţională ar însemna să fie obligat la despăgubiri punitive. Dna Merkel a remarcat că Germania poate juca la rândul ei jocul coerciţiei, reducând influxul de gaze. Dar acest lucru ar lăsa Ucraina tot la mila Kremlinului.

Mai rămân atunci doar două opţiuni. Berlinul s-ar putea supune sancţiunilor americane. Sau ar putea înceta să mai blocheze încercările Comisiei Europene de a aplica legile competiţiei din UE. Ambele sunt neplăcute. Dar gândiţi-vă la alternativă. Un Nord Stream 2 finalizat, ocolind Ucraina, anulează cel mai puternic element de descurajare deţinut de Kiev împotriva unor noi agresiuni ale Moscovei. El ar submina în mod fatal coeziunea europeană, dar şi credibilitatea Germaniei în calitate de vecin de încredere. Ar fi un preţ foarte mare de plătit.

(Sursa: The Financial Times/ RADOR/ Traducere: Andrei Suba)

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

3 comentarii

  1. Prea multe probleme din cauza ukrainei! Solutia cea mai simpla ar fi dezmembrarea ei!

    • ai vrut sa zici rusia, pai nu a ramas mult si vom vedea cum se inchide proectul de statie petroliera pe nume „rusia”

  2. Polonia deja primeste gaz lichefiat din SUA. La randul ei, Norvegia, si ea primeste gaz lichefiat din Yamal/Nenets (https://www.reuters.com/article/us-lng-yamal-norway/russias-yamal-set-to-send-160-tankers-of-lng-via-norway-port-idUSKCN1NW22D).

    Cand afirmati ca „Astăzi, Rusia şi China susţin conducători autocraţi…” ar trebui sa cititi istoria evenimentelor post-al-II-lea razboi mondial, cand, spre ex., OSS devine CIA si astfel, lanseaza o serie de actiuni sub acoperire de rasturnare de guverne in diverse tari din America Centrala si Latina, precum si Europa, Orientul Mijlociu si Asia.

    Administratiile americane au sustinut si ele diversi autocrati, junte militare, etc. doar pentru faptul ca serveau interesele nationale americane !

    Deci, daca si Rusia si China o fac, stiu si ele de ce.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.