De ce mai contează să gândim critic dacă AI-ul le știe pe toate și răspunde mai repede decât gândim noi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Adrian Sandu, Trainer & Coach LEADERS, Fondator scoaladeasertivitate.ro

Discuție cu fiica mea de 13 ani, Miruna, supărată că are de învățat la chimie:

“Tata, la ce-mi folosește să învăț valențele elementelor chimice? Că nu cred că o să le folosesc vreodată.”

Zâmbesc. Întrebarea e cât se poate de legitimă și cred că fiecare părinte a auzit o variantă a ei. Așa că mă gândesc să implic și… inteligența artificială. Îi cer lui Perplexity (AI-ul cu care lucrez des) să răspundă pentru ea.

Scriu pe telefon:

“Explică pe înțelesul unui elev de clasa a 7-a cu ce ajută să învețe valențele elementelor chimice la școală.”

Citesc răspunsul primit cu voce tare:

“Valențele elementelor chimice sunt ca un cod secret care îți spune cu câți prieteni se leagă fiecare atom ca să formeze substanțe utile. La școală înveți asta ca să înțelegi cum se construiesc lucrurile din jur, fără să te pierzi în chimie complicată. Construiești formule corecte – valența arată câte legături face un atom: de exemplu, hidrogenul (I) se leagă cu unul, oxigenul (II) cu doi. Așa scrii rapid formula apei (H₂O) sau a sodiului cu clorul (NaCl). Prevezi reacții zilnice și alegi produse mai bine: știi de ce fierul ruginește sau ce înseamnă compușii de pe etichete.”

Până aici, totul perfect: argumente clare și logice. Zâmbesc satisfăcut.

Dar Miruna nu se lasă convinsă așa ușor:

“Ok. Acum întreabă-l de ce nu ajută să înveți valențele.”

Hmm…OK. Iau din nou telefonul:

“Explică pe înțelesul unui elev de clasa a 7-a de ce nu ajută să învețe valențele elementelor chimice la școală.”

Iar Perplexity, cu aceeași viteză și convingere, răspunde:

“Valențele elementelor chimice par un exercițiu plictisitor de memorat, pe care rar îl folosești în viața reală. Nu le aplici zilnic – nu calculezi valențe când gătești sau iei medicamente. Pare o regulă veche, înlocuită de aplicații și de experți. Sunt abstracte și greu de vizualizat; fără experimente practice, rămân teorie pe hârtie. Nu te pregătesc pentru viitor – în joburi obișnuite sau chiar tehnice, softurile calculează totul automat.”

Miruna mă privește și zice, cu satisfacția unei demonstrații reușite:

“Deci vezi? AI-ul zice că am dreptate.”

Și aici a fost momentul în care am zâmbit din nou, dar de data asta, mai serios.

Inteligența artificială oferă argumente. Gândirea critică decide ce faci cu ele.

Ceea ce s-a întâmplat în acele zece minute e, de fapt, esența provocării educației de azi:

AI-ul poate susține ambele tabere, cu aceeași încredere.

Dacă îl întrebi “de ce e bine?”, îți dă date, exemple și justificări logice.

Dacă îl întrebi “de ce nu e bine?”, îți construiește o pledoarie la fel de convingătoare.

Asta nu înseamnă că e inutil,  înseamnă că noi, utilizatorii, definim perspectiva.

AI-ul nu gândește critic. Răspunde critic doar dacă tu gândești critic.

Tentația confirmării

Trăim într-o eră în care algoritmii ne servesc exact ce vrem:

• Vrei să-ți confirmi o credință? O găsești în 3 secunde.
• Cauți dovada contrarie? O găsești și pe aceea, la fel de argumentată.

Aici intervine ceea ce numim gândirea critică: abilitatea de a evalua sursele, logica și intențiile din spatele informațiilor pe care le consumăm.

De ce e vital să antrenăm gândirea critică la adolescenți

Tinerii care cresc astăzi cu AI la îndemână riscă să-și limiteze dezvoltarea cognitivă, depunând mult mai puțin efort pentru a găsi și selecta informații. Pentru ei, abilitatea esențială nu mai este de a găsi răspunsuri, ci de a adresa întrebări.

Ceea ce contează e:

• să adreseze întrebări care nu confirmă, ci provoacă;
• să compare surse, nu doar să copieze răspunsuri;
• să argumenteze cu propria logică, nu cu textul generat automat.

De aceea cred cu tărie că gândirea critică este noua alfabetizare digitală.

Fără ea, cunoștințele devin copy-paste, opiniile devin rezultate de căutare, iar deciziile, simple reacții emoționale la ce spune un algoritm.

Un exercițiu simplu, un efect profund

Exercițiul cu Miruna a fost banal: două întrebări, două răspunsuri. Dar în spatele lui e una dintre cele mai profunde lecții pe care le putem da copiilor noștri:

Nu orice răspuns bine formulat este și adevărat.

Și nu orice opinie care te avantajează este și înțeleaptă.

AI-ul poate fi profesor, mentor, partener de brainstorming.

Dar gândirea critică rămâne ceea ce ne diferențiază de un sistem care doar prezice următorul cuvânt.

De la conversația de acasă la un program structurat pentru elevi de liceu

Am acceptat cu bucurie să fiu facilitatorul primei ediții de CTRL+ALT+THINK din București, pe 28-29 martie.

CTRL+ALT+THINK este un program în care 30 de elevi de liceu de peste 16 ani își exersează gândirea critică făcând exact ce a făcut Miruna în seara aceea: să pună întrebări care verifică, nu întrebări care confirmă.

Timp de două zile, elevii vor analiza cum gândesc, cum colaborează cu AI și unde e linia până la care se pot duce. Vor ieși cu un plan personal de gândire critică și, mai important, cu un reflex pe care nu îl găsești în nicio programă școlară: să nu accepte primul răspuns fără să îl treacă prin propriul filtru, de la ChatGPT, Perplexity sau de la oricine altcineva.

Dacă ești elev de liceu cu vârsta de peste 16 ani, sau dacă ești părinte și recunoști ceva din conversația cu Miruna, link-ul e mai jos.

Înscrieri și detalii despre program pe ctrl-alt-think.ro.

Pentru părinți, profesori și elevi

Dacă ești părinte, arată-le copiilor cum să pună întrebări care verifică, nu doar validează.

Dacă ești profesor, folosește AI-ul ca instrument de reflecție, nu ca sursă de note.

Dacă ești elev, fii curios, dar și sceptic.

Și, mai ales, vino alături de noi în CTRL+ALT+THINK, ca să pui în practică această nouă superputere: Gândirea Critică în Era AI.

***

Despre Adrian Sandu

Adrian Sandu are 18 ani experiență de leadership în companii multinaționale. În prezent, este trainer și coach certificat, în sesiunile sale oferind o combinație distinctă de expertiză practică și cunoștințe teoretice validate. Este fondator ScoalaDeAsertivitate.ro, livrând cursuri de comunicare bazate pe un instrument folosit inclusiv de NASA, Process Communication Model^® (PCM^®).

Lucrează cu elevi și studenți din toată țara de mai bine de 5 ani, alături de Fundația Leaders.

Descriere LEADERS

De 26 de ani, Fundația Leaders contribuie la transformarea României prin programe de leadership, activități experiențiale și traininguri adaptate realității și nevoilor din țara noastră.

Peste 120.000 de persoane au fost recrutate sau antrenate prin programele LEADERS și colaborările cu parteneri, care s-au desfășurat atât în mediul offline, cât și online, cu participarea a peste 650 de lideri din România ca speakeri, 175 de companii partenere din peste 30 de domenii de activitate, cu programe derulate în 80 de comunități urbane și rurale și 65 de proiecte personalizate pentru organizații partenere.

Programele implementate de LEADERS sunt proiecte proprii sau proiecte customizate pentru partenerii Fundației, care se bazează pe modelul de leadership colaborativ, aflat la intersecția a trei axe importante: menire, colaborare și gândire sistemică.

De-a lungul timpului, Fundația Leaders a construit o adevărată Generație de lideri în România, care nu este definită doar prin vârstă, ci prin valori, credințe și comportamente comune, modelate și dezvoltate prin intermediul programelor fundației: Generația LEADERS.

leaders.ro, Facebook, Instagram, LinkedIn, Tiktok, Youtube