De ce coronavirusul ucide cu precădere bărbații

După debutul pandemiei s-a născut bănuiala că bărbații au de suferit mai mult în urma contaminării cu noul coronavirus. Fiindcă bărbații au mai puțină grijă de sănătatea lor, mulți sunt fumători și dau mai puțină atenție alimentației. Mai ales vechea generație duce un stil de viață mai puțin sănătos. În plus, când nu se simt bine, ei amână destul de mult vizita la medic.

Datele colectate din peste 20 de țări în cadrul studiului Global Health 50/50 confirmă faptul că rata infecțiilor în rândul femeilor nu diferă de cea a bărbaților, numai că, în multe cazuri, bărbații se îmbolnăvesc mai grav și mor în număr mai mare de COVID-19. Din totalul deceselor, aproximativ o treime până la două treimi sunt bărbați. Situația are legătură directă și cu starea de sănătate a persoanelor decedate. Comparativ cu femeile, bărbații suferă, în număr mai mare, de afecțiuni cardiovasculare.

Decisivă este şi vârstă: conform Institutului Robert Koch (RKI), în toate categoriile de vârstă, până inclusiv în cea a persoanelor de 70 până la 79 de ani, mor anual cel puțin de două ori mai mulți bărbați decât femei. Abia după aceea situaţia se echilibrează, pentru ca, începând cu categoria de vârstă 90-99 de ani, raporturile să se inverseze. O explicaţie ar putea fi faptul că numărul femeilor în vârstă este semnificativ mai mare decât cel al bărbaților.

Receptorul ACE2 – principala poartă?

Un rol major l-ar putea juca receptorul uman ACE2, care servește drept poartă pentru bolile cauzate de coronavirusuri, COVID-19, SARS și MERS. Și în cazul MERS, bărbații au fost afectați în număr mai mare decât femeile, afirmă Bernhard Zwißler, director al Centrului pentru Anesteziologie din cadrul clinicilor LMU.

Conform unui studiu al University Medical Center Groningen, organismul bărbaților ar conține receptorul ACE2 într-o concentrație mai mare. Descoperirea a fost făcută în timpul testelor efectuate privind o posibilă legătură între receptorul ACE2 și insuficiența cardiacă în formă cronică. Bernhard Zwißler spune că, în prezent, se investighează dacă nu cumva administrarea inhibitorilor ACE, sub forma terapiei anti-hipertensive, stimulează celulele să formeze receptorul ACE2 în concentrații mai mari și, prin urmare, persoanele în cauză să fie mai predispuse la infecții. Până acum, această teorie nu a putut fi confirmată.

Protejează estrogenul și sistemul imunitar mai puternic al femeii?

Sistemul imunitar al femeii este mai puternic comparativ cu cel al bărbatului grație estrogenului – principalul hormon feminin care stimulează sistemul imunitar, astfel încât organismul luptă mai repede și mai eficient cu bolile. Testosteronul mai degrabă inhibă sistemul natural de apărare a organismului.

În principiu, sistemul imunitar al femeii reacționează mai repede și mai puternic la infecțiile virale, afirmă virologii. În schimb, reprezentantele sexului frumos suferă mai des de afecțiuni autoimune – situație ce ar putea duce la complicații în cazul contaminării cu COVID-19. La rândul lor, factorii genetici ar mai fi în avantajul femeilor, explică pentru DW virologul Thomas Pietschmann. „Unele gene relevante pentru imunitate, de exemplu cele responsabile cu detectarea agenților patogeni pe care este codat cromozomul X“, spune specialistul. Femeile dețin doi cromozomi X, pe când bărbații numai unul.

India – un caz aparte

În mod surprinzător, cercetările efectuate în India indică un risc de deces mai mare, cauzat de COVID-19, în rândul femeilor de acolo. Rata mortalității este de 3,3% în cazul femeilor și de 2,9% la bărbați. În categoria de vârstă 40-49 de ani, 3,2% din femeile infectate au murit, pe când, în rândul bărbaților a fost de doar 2,1%. În categoria de vârstă 5-19 ani au murit numai femeile bolnave. Cercetătorii se concentrează acum pe motivele acestei stări de fapt. Se presupune, între altele, că femeile ar fi mai grav afectate din cauza situației demografice din India – țară în care femeile în vârstă sunt superioare numeric bărbaților. În plus, sănătății femeii i se acordă o importanță mai mică în India comparativ cu cea a bărbatului.

Femeile din India merg mai rar la medic și încearcă să se trateze acasă prin metode naturiste. Bolile grave sunt detectate sau tratate destul de târziu.

„Este neclar cât de mult contribuie factorii biologici și cât cei sociali. În India, sexul persoanei poate fi un factor critic“, a declarat pentru BBC, SV Subramanian, profesor la Universitatea Harvard. În 1918, în India au murit de gripă spaniolă mai multe femei decât bărbați. Femeile au fost mai predispuse la infecție din cauză că multe erau subnutrite, trăiau în condiții insalubre și fiindcă ele aveau grijă, în cele mai multe cazuri, de bolnavi.

De ce copiii sunt mai puțin în pericol?

În mod curios, copiii sunt mai puțin afectați de noul coronavirus. Comparativ cu adulții, micuții au simptome ușoare sau deloc. Din cele peste 8800 de decese înregistrate în Germania de la începutul pandemiei, doar trei persoane au avut vârsta sub 18 ani.

Specialiștii presupun că, în cazul copiilor mici, acționează „sistemul nespecific“ cu care s-au născut. Fetușii și mai târziu bebelușii, prin laptele mamei, beneficiază de protecție contra primilor agenți patogeni. Din sistemul de apărare fac parte, de exemplu, între altele, fagocitele și celulele NK – un tip de limfocite citotoxice care acționează rapid contra celulelor infectate viral. Această imunizare pasivă este suficientă până când copiii și-au format propriul sistem imunitar, adică în jurul vârstei de 10 ani. Sistemul imunitar este capabil să învețe, pe tot parcursul vieții individului, agenții patogeni noi.

Nu copiii sunt cei care răspândesc virusul

În cazul COVID-19, rata contaminărilor se deosebește, pe categorii de vârstă, de alte boli infecțioase, la care copiii sunt principalul mediu de răspândire.

De data acesta, nu este cazul – arată un studiu realizat la cererea administrației landului federeal Baden-Württemberg. Analiza servește acum drept principal argument pentru revenirea, cât mai grabnic, la normalitate în ce priveşte funcționarea grădnițelor și școlilor, în condițiile respectării normelor de igienă.

Neclar este răspunsul la întrebarea dacă micuții infectați sunt la fel de contagioși ca adulții purtători. Conform unui studiu al virologului Christian Drosten, de la spitalul Charite din Berlin, copiii ar avea la fel de mulți viruși pe căile respiratorii ca şi adulții. La același rezultat au ajuns și alte studii internaționale.

În orice caz, prezența virusurilor pe căile resipiratorii nu reprezintă și o dovadă că aceștia ar putea fi transmiși cu ușurință altor persoane. Deoarece micuții prezintă mai rar simptome, deşi sunt infectaţi, se deduce că nu transmit cu uşurinţă virusul altor oameni – explică pediatrii și specialiștii în igienă.

Image by Orna Wachman from Pixabay