De ce calendarul celor patru rânduri de alegeri din 2024 e o miză majoră pentru partide. PSD vrea parlamentarele după prezidențiale, unii lideri PNL se tem că e o capcană

România are în 2024 toate alegerile posibile: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Cu excepția alegerilor pentru Parlamentul European, care vor avea loc sigur în 9 iunie din cauza calendarului european, restul datelor nu au fost încă stabilite. Pe această temă încep să apară fricțiuni între PSD și PNL.

PSD și-ar dori, potrivit informațiilor G4Media, ca alegerile parlamentare să aibă loc după cele prezidențiale. Un calendar posibil ar fi acesta:

– 9 iunie: Alegeri europarlamentare
– 29 septembrie: Alegeri locale, un singur tur
– 10-24 noiembrie: Alegeri Prezidentiale, două tururi
– 8 decembrie: Alegeri parlamentare

Unii lideri PNL contestă însă calendarul pe care și l-ar dori PSD, pe motiv că el avantajează net partidele care își vor trimite candidații în turul doi al prezidențialelor. Or, liberalii cred că PNL ar putea să nu ajungă în turul secund al alegerilor prezidențiale, dat fiind scorul slab în sondaje al lui Nicolae Ciucă și lipsa unei alternative. Emil Boc a refuzat constant să devină candidat, în ciuda presiunilor unor aripi din partid, alți lideri cu potențial refuză și ei să intre într-o luptă pe care o văd fără șanse, din cauza prestației partidului la guvernare.

De ce se tem unii liberali că PSD ar fi avantajat de organizarea alegerilor parlamentare după turul 2 al prezidențialelor? Pentru că, dacă PNL nu intră în turul 2 la prezidențiale, există posibilitatea ca eșecul să se răsfrângă și asupra alegerilor parlamentare și PNL să obțină un scor extrem de prost. E vorba despre efectul politic care duce voturi către cei percepuți deja drept câștigători.

De aceea, în interiorul PNL există un curent de opinie pentru organizarea alegerilor parlamentare înainte de prezidențiale. Nu e clar în acest moment ce opțiune are Nicolae Ciucă, președintele PNL, și dacă legal este posibil ca alegerile generale să fie organizate înaintea prezidențialelor.

În plus, în PNL există temerea că dacă sondajele pentru prezidențiale arată clar că nici un liberal nu poate ajunge în turul secund, Marcel Ciolacu va forța o înțelegere cu liderii PNL pentru a fi el susținut candidat comun al celor două partide. La schimb, PNL ar primi postul de premier în viitoarea coaliție de guvernare, dar în acest post Ciolacu ar cere o persoană obedientă, care să îi asigure practic controlul asupra partidului.

Reamintim că mandatul președintelui Klaus Iohannis se termină la 21 decembrie 2024. Potrivit legii, data alegerilor prezidențiale trebuie stabilită în luna precedentă terminării mandatului.

În ceea ce privește parlamentul, mandatul se termină tot pe 21 decembrie. Stabilirea datei alegerilor este prerogativa guvernului.