De ce a retras Ludovic Orban ordonanța de urgență care ”regionaliza” fondurile europene destinate comunităților locale: era nevoie de schimbarea Constituției

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi o mișcare-surpriză: retrage de la publicarea în Monitorul Oficial ordonanțele de urgență privitoare la fonduri europene pe care guvernul le adoptase în celebra ședință – maraton din 4 februarie. Premierul Orban a invocat ”pârâcioșii” care fac rău României la Bruxelles, dar surse politice au declarat pentru G4Media.ro că ordonanțele oprite de la publicare au primit aviz negativ de la Ministerul Justiției.

Una dintre ordonanțele de urgență cu impact major schimba radical arhitectura instituțională de gestionare a fondurilor europene aferente Politicii de Coeziune din viitorul cadru financiar al UE (2021-2027). Principala modificare față de situația actuală era descentralizarea completă a gestionării fondurilor din Programul Operațional Regional (POR), adică acea linie de finanțare adresată comunităților locale și din care, de obicei, atrag fonduri europene primăriile. Descentralizarea însemna ca Ministerul Dezvoltării să își piardă calitatea de gestionar al POR în favoarea celor opt Agenții de Dezvoltare Regională (ADR), în coordonarea Ministerului Fondurilor Europene.

Problema semnalată de Ministerul Justiției în avizul dat e că aceste Agenții de Dezvoltare Regională sunt acum ONG-uri (fondate de primării și consilii județene) care nu pot îndeplini funcția de autoritate de management (AM), pentru că pot deveni autorități de management doar autoritățile publice.

Or, arată Ministerul Justiției, cele opt Agenții de Dezvoltare Regională (ADR) nu pot deveni autorități publice decât prin modificarea Constituției, care în acest moment nu prevede existența unor autorități publice la nivel regional, ci doar la nivel central sau de județ.

Ordonanța de urgență ar fi trebuit să rezolve exact această problemă: să găsească soluții care să le permită ADR-urilor să devină ordonatoare de credite ale bugetului de stat. Avizul negativ de la Ministerul Justiției a arătat că acest lucru nu poate fi realizat.

Foto: Cele opt regiuni de dezvoltare (Sursa: Calea Europeană)