Danemarca vrea să interzică purtatul vălului care acoperă faţa în şcoli şi universităţi

Şefa guvernului danez Mette Frederiksen a declarat joi că doreşte să interzică purtatul niqabului – vălul care acoperă faţa, cu excepţia ochilor – şi să descurajeze instalarea de săli de rugăciune în şcolile şi universităţile din Danemarca, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

„Dumnezeu trebuie să cedeze trecerea. Avem dreptul să fim credincioşi şi să ne practicăm religia, dar democraţia are prioritate”, a declarat ea agenţiei de presă daneze Ritzau.

Mette Frederiksen consideră că există un „control social musulman” care duce la „opresiunea femeilor” în instituţiile de învăţământ din Danemarca, din cauza lacunelor din legislaţie.

O lege care interzice ascunderea feţei în spaţiul public a intrat în vigoare în Danemarca în august 2018. Orice persoană care poartă un articol vestimentar care îi acoperă faţa – cum ar fi vălul integral – riscă o amendă.

Această lege a fost criticată de detractorii săi pentru presupusul caracter discriminatoriu faţă de un grup religios, precum şi pentru atingere adusă libertăţii de cult şi liberei alegeri a femeilor.

În interviul pentru agenţia Ritzau, şefa guvernului danez a spus că doreşte să extindă această interdicţie la instituţiile de învăţământ.

Mette Frederiksen doreşte, de asemenea, să elimine sălile de rugăciune din aceste instituţii, fără a le interzice în mod formal.

Ea ar vrea ca miniştrii educaţiei şi învăţământului superior, Mattias Tesfaye şi Christina Egelund, „să le explice clar universităţilor că nu ar trebui să existe săli de rugăciune în instituţiile” lor şi să se găsească împreună o soluţie, a adăugat premierul danez.

„Nu le dorim, întrucât sunt folosite ca mecanisme de opresiune împotriva fetelor şi, potenţial, împotriva băieţilor”, a insistat Mette Frederiksen.

Aceste propuneri vin într-un moment în care o dezbatere în acest sens este în plină desfăşurare în Franţa: fostul premier Gabriel Attal a propus la 20 mai interzicerea purtării vălului în spaţiul public pentru minorii sub 15 ani, afirmând că acest lucru aduce atingere egalităţii de gen şi protecţiei copilului.

Propunerea a fost puternic criticată de stânga, dar şi de segmente de la centru şi dreapta eşichierului politic, care o consideră inaplicabilă sau neconstituţională, conform AFP.