Cutremurele de la începutul anului care au zguduit insula Santorini mai mult de o lună au fost asociate cu activitatea vulcanică, arată un studiu Nature

Seismele care au zguduit timp de peste 30 de zile insula Santorini din Grecia la începutul anului 2025 ar putea fi asociate cu mişcările magmei sub doi vulcani din această regiune a Insulelor Ciclade, potrivit unui studiu publicat miercuri, informează AFP citată de Agerpres.ro.

De la 27 ianuarie şi până la începutul lunii martie, mii de cutremure de pământ au fost înregistrate între insulele Santorini, Amorgos, Ios şi Anafi din Marea Egee.

Cele mai puternice seisme, cu magnitudini cuprinse între 5 şi 5,3, nu au făcut victime şi nici pagube materiale importante.

Însă ele au provocat o vie îngrijorare, determinându-le pe autorităţile elene să decreteze starea de urgenţă timp de o lună într-o regiune cunoscută pentru intensa ei activitate tectonică şi vulcanică.

Potrivit autorilor studiului publicat în revista Nature, activitatea vulcanică s-ar afla la originea acestei serii de seisme.

Situată la convergenţa plăcilor tectonice africană şi anatoliană, Santorini face parte dintr-un arc vulcanic alături de doi vulcani subacvatici, apropiaţi de această insulă şi denumiţi Nea Kameni şi Kolumbo, care se află la o distanţă de 7 kilometri unul de celălalt.

Marius Iksen de la Centrul de Geoştiinţe din Potsdam (Germania), Jens Karstens de la Centrul de cercetări oceanice din Kiel (Germania) şi colegii lor au studiat datele seismice, precum şi date satelitare obţinute timp de mai multe luni.

Lanţul de evenimente a început în iulie 2024, când magma a urcat spre suprafaţă dintr-un rezervor de mică adâncime situat sub Nea Kameni. Acest fapt a dus mai întâi la o ridicare abia perceptibilă, de doar câţiva centimetri, a caldeirei din Santorini, un vast crater.

Pe 27 ianuarie 2025, cercetătorii au observat un transfer de magmă de la 7,6 kilometri adâncime sub Kolumbo spre Nea Kameni, ceea ce a declanşat probabil seria de seisme.

Aproximativ 300 de milioane de metri cubi de magmă s-au infiltrat sub forma unui dig – o coloană de rocă topită care pătrunde într-o fractură a scoarţei terestre – cu o lungime de 13 kilometri şi care se opreşte la 3-5 kilometri sub fundul mării.

În urma acestei mişcări magmatice, Insula Santorini s-a scufundat din nou cu câţiva centimetri, un fenomen interpretat de cercetători drept o dovadă a unei conexiuni până acum necunoscute între cei doi vulcani.

„Caracterul în cascadă al evenimentelor din timpul crizei ar putea indica faptul că cele două sisteme vulcanice împart şi, probabil, îşi dispută aceeaşi alimentaţie magmatică în profunzime, ceea ce implică o conexiune hidraulică între aceşti vulcani vecini”, au explicat autorii studiului.