Curțile de Apel din București și Craiova cer Înaltei Curți să decidă cum se aplică unitar deciziile CCR privind prescripția / Miza: scapă sau nu inculpați și condamnați precum Elena Udrea, Ioana Băsescu, Adrian Mititelu și alții

Curțile de Apel din București și Craiova au solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție să clarifice cum se aplică deciziile CCR privind prescripția nr. 297/2018 și 358/2022, potrivit unor documente consultate de G4media.ro.

Înalta Curte a stabilit termen pentru judecarea acestei cereri privind dezlegarea unei probleme de drept pe data de 25 octombrie 2022, potrivit avocatului Adrian Toni Neacșu.

În esență, problema de drept ridicată este următoarea:

• dacă în ce privește perioada dintre 25 iunie 2018 – data intrării în vigoare a primei decizii CCR privind prescripția – și 30 mai 2022 – data la care legislaţia a fost pusă în acord, prin OUG 71/2022, cu cele două decizii CCR privind prescripția -, lucrurile sunt clare pentru instanțe, după motivarea deciziei CCR 358/2022, în sensul că, în această perioadă, prescripția nu poate fi întreruptă prin comunicarea unor acte de procedură, cum ar fi citarea la parchet, sau – în limbajul specialiștilor în drept – nu mai există prescripție specială, ci doar generală,
• în ce privește perioadele de la 1 februarie 2014 – data intrării în vigoare a noilor coduri penale și de procedură penală – și data de 25 iunie 2018 – data intrării în vigoare a primei decizii CCR privind prescripția – și de la data de 30 mai 2022 – când legislaţia a fost pusă în acord, prin OUG 71/2022, cu cele două decizii CCR privind prescripția – în viitor, lucrurile nu mai sunt clare, iar instanțele interpretează haotic deciziile CCR.

Prin urmare, Curțile de Apel din București și Craiova întreabă ÎCCJ dacă deciziile CCR retroactivează și ultra-activează pe principiul legii penale mai favorabile înainte de prima decizia a CCR și după a doua decizie a CCR privind prescripția, adică dacă imposibilitatea întreruperii cursului prescripției se aplică și în perioadele 1 februarie 2014 – 25 iunie 2018 și 30 mai 2022-viitor.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Miza este simplă, dar extrem de importantă, după cum a explicat G4media.ro aici.

Spre exemplu în dosarele privindu-le pe Elena Udrea și Ioana Băsescu – au explicat juriști pentru G4media.ro – prescripția a fost întreruptă în 2015 și 2016 când cele două au fost citate la DNA.

Dacă decizia de neconstituționalitate a articolului 155 din Codul penal privind întreruperea prescripției ar retroactiva pe principiul legii penale mai favorabile, adică s-ar aplica și înainte de data primei decizii a CCR privind prescripția din data de 25 iunie 2018, atunci dosarele Elenei Udrea și Ioanei Băsescu ar fi prescrise și cele două ar scăpa de problemele penale.

Miza cea mare – spun specialiștii consultați de G4media – ar fi dacă fata cea mare a fostului președinte, Ioana Băsescu, condamnată la fond în dosarul Hidroelectrica la 5 ani de detenție, scapă sau nu de închisoare în eventualitatea în care ar fi condamnată și la apel prin verdict definitiv.

Însă cazurile Elenei Udrea și Ioanei Băsescu sunt doar exemple notorii. În realitate, toți inculpați anchetați sau judecați în acest moment și toate persoanele condamnate din România vor cere parchetelor și instanțelor să li se aplice deciziile CCR privind prescripția și să verifice dacă faptele lor erau/sunt prescrise, au explicat juriștii consultați de G4media.ro.

Iar persoanele condamnate vor formula cereri de revizuire sau contestații în anulare pentru a stabili dacă faptele lor erau prescrise în momentul în care au fost condamnate. Dacă da, atunci vor solicita să fie eliberate din închisoare. Este cazul patronului de la FC U Craiova 1948, Adrian Mititelu. El a solicitat instanțelor să îi se re-analizeze cazul din perspectiva deciziilor CCR privind prescripția, iar până ce instanța va judeca cererea lui, a solicitat să i se suspende pedeapsa, adică să fie eliberat din pușcărie. Tribunalul Dolj a decis să îl elibereze, dar decizia nu este definitivă. Verdictul definitiv privind eliberarea lui Mititelu va fi dat de Curtea de Apel Craiova.

Însă într-un alt caz, mediatizat pe larg de presa care susține inculpații, CA Cluj a decis eliberarea temporară om de afaceri până când judecătorii îi vor analiza pe fond cazul din perspectiva deciziilor CCR privind prescripția.

Cum a motivat CA Craiova decizia de a sesiza ÎCCJ. Judecătoarele Doina Gabriela Zăvălaşi și Sorina Iolanda Marinaş au explicat că, la nivelul CA Craiova, s-au conturat două opinii:

1. Prescripția ar fi o instituție de drept penal substanțial, mai pe românește, vizează fondul problemei. Și atunci se aplică principiul legii penale mai favorabile, adică nu se poate întrerupe prescripția prin comunicarea unor acte procedurale de la data de 1 februarie 2014. Ceea ce înseamnă că inculpați precum Elena Udrea și Ioana Băsescu scapă de dosare.

2. Prescripția ar fi o instituție mixtă, ține de fond, însă normele de întrerupere a prescripției țin de procedură, de dreptul procesual penal. Ceea ce înseamnă că nu se aplică principiul legii penale mai favorabile, iar – spre exemplu, faptele Elenei Udrea și Ioanei Băsescu nu sunt prescrise.

”Întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale produsă printr-un act de procedură care respectă condiţiile de legalitate la momentul emiterii sale şi care a determinat curgerea unui nou termen de prescripţie nu poate fi afectată de succesiunea de legi în timp”, a explicat CA Craiova în motivarea celei de-a doua opinii și a dat exemplul plângerii prealabile.

Instanța face și o incursiune comparată în istorie și doctrine privind instituția prescripției și aduce, în favoarea celei de-a doua opinii, argumente juridice prezentate de CEDO.

”În ceea ce priveşte jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, aceasta a stabilit că, dacă legea naţională a unui stat consideră o regulă în materie de prescripţie penală ca fiind mai degrabă de procedură decât de fond, este posibilă modificarea acelei reguli cu scopul de a prelungi termenul de prescripţie în ceea ce priveşte infracţiunile pentru care nu s-a împlinit deja acest termen la momentul modificării.

Astfel, prin Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunţată în Cauza Coeme şi alţii împotriva Belgiei, paragrafele 147-149, Curtea de la Strasbourg a statuat că prelungirea termenului de prescripţie nu implică o încălcare a drepturilor garantate de art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât nu se poate interpreta această dispoziţie ca împiedicând prelungirea, prin efectul aplicării imediate a unei legi de procedură, a termenelor de prescripţie atunci când faptele imputate nu fuseseră niciodată prescrise”, arată CA Craiova în sesizarea către ÎCCJ.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește și:

Procurorul general: Decizia CCR privind prescripția nu retroactivează pe principiul legii penale mai favorabile / În dosarele de corupție, fraudă cu fonduri europene, evaziune și contrabandă se aplică decizia Curții de Justiție a UE, nu decizia CCR privind prescripția