Instanța Supremă a suspendat activitatea Comitetului înființat de premierul Ilie Bolojan pentru revizuirea legislației din Justiție / Cine sunt judecătoarele care au luat decizia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) suspendă decizia de constituire a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, înființat de premierul Ilie Bolojan. Decizia este definitivă și poate fi consultată  AICI.

Decizia de înființare a acestui Comitet (grup de lucru) a fost atacată în contencios administrativ de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept. Acest ONG este același care a contestat, împreună cu extremistul Călin Georgescu, anularea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024.

„Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Contencios administrativ și fiscal a decis suspendarea Deciziei nr. 574/2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, înființat la inițiativa prim-ministrului Ilie Bolojan, în contextul elaborării și promovării modificărilor privind legile justiției. Decizia instanței vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat. Hotărârea ÎCCJ reprezintă un semnal important privind necesitatea ca orice demers legislativ sau administrativ să se desfășoare strict în cadrul constituțional și legal, fără abuzuri de autoritate. În acest context, subliniem importanța transparenței, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a tuturor actorilor relevanți în procesul de reformă a justiției. Decizia este definitivă și are ca efect suspendarea imediată a activității acestui comitet” – se precizează în comunicatul transmis de ÎCCJ.

Din completul de judecată au făcut parte judecătoarele Andra-Monica Asănică, Ştefania Dragoe și Cristina Ardeleanu.

La începutul lui 2025, judecătoarea Cristina Ardeleanu, pe atunci la Curtea de Apel Bucuresti, a respins cererea fostului candidat pro-rus la preşedinţie Călin Georgescu şi a Coaliţiei pentru Apărarea Statului de Drept de desfiinţare a deciziilor BEC de anulare a alegerilor prezidențiale, emise în baza hotărârii CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale.

În decembrie 2024, cerererile lui Georgescu de recuzare a judecătoarei Ardeleanu au fost respinse. În sala de judecată, Călin Georgescu i s-a adresat judecătoarei: ”Acum 35 de ani, peste 1000 de tineri au murit pentru alegeri libere. Vă rog să vă amintesc judecata celui mai înțelept, împăratul Solomon: Două femei și un bebeluș… Solomon a zis copilul să fie omorât. Și una dintre femei a sărit ca o leoaică (…) Fiți dumneavoastră leoaica care apără poporul român!”

Georgescu a făcut astfel referire la pilda celor două femei care pretindeau că sunt mamele aceluiași copil, iar pentru a afla care este adevărul și cine a dat naștere pruncului, regele evreu Solomon, fiu al lui David și cunoscut pentru înțelepciunea sa, a ordonat să fie ucis copilul. În acel moment mama bebelușului a renunțat și a cerut ca pruncul să nu fie ucis.

Judecătoarea Cristina Ardelanu este soţia procurorului Ionuţ Ardeleanu, şeful Secţiei a II-a din DNA. Potrivit ultimei declaraţii de avere a judecătoarei Ardeleanu, din 2024, ea l-a împrumutat cu 25.000 de lei pe actualul şef DNA, Marius Voineag. Şi judecătoarea Ardeleanu, şi soţul acesteia, procurorul Ionuţ Ardeleanu, au declarat atunci sume de bani încasate de la CSM pentru că au făcut parte din comisia de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri.

Un alt mebru al completului care a suspendat Comitetul lui Bolojan privind legile Justiţiei este judecătoarea Andra-Monica Asănică. Judecătoarea Asănică a lucrat chiar la CSM, potrivit declaraţiei sale de avere din 2024, şi provine de la Curtea de Apel Bucureşti. A făcut parte din comisia de contestații la examenul organizat de Institutului Naţional al Magitraturii (din subordinea CSM).

Judecătoarea Ştefania Dragoe provine de la Curtea de Apel Alba Iulia, fieful actualului şef CSM, judecătorul Liviu Odagiu, un apropiat al Liei Savonea şi un critic al reformei pensiilor magistraților.  De altfel, judecătoarea Dragoe a fost vicepreşedinte al CA Alba în vreme ce acualul şef CSM, judecătorul Odagiu, era preşedintele instanţei.

Decizia premierului Ilie Bolojan privind constituirea grupului de lucru pentru analiza legislației din justiție, pe care l-a anunțat după izbucnirea scandalului din justiție, a fost publicată în Monitorul Oficial, în decembrie 2025. Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, așa cum a fost denumit oficial, este condus de reprezentantul Cancelariei premierului, iar din acesta fac parte reprezentanți ai Cancelariei și ai Ministerului de Justiție.

Decizia de înființare a comitetului pentru modificarea legilor justiției prevedea următoarele:

Art. 1. — (1) Se constituie Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, denumit în continuare Comitetul, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ

(2) Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului, care are calitatea de președinte.

(3) Comitetul este format din reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și reprezentanți ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți.

(4) La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitației prim-ministrului, reprezentanți ai altor autorități și instituții publice, ai societății civile și ai organizațiilor internaționale.

Art. 2. — (1) În vederea îndeplinirii atribuțiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experți ai Cancelariei Prim-Ministrului și ai Ministerului Justiției, precum și din experți ai instituțiilor sau care au calitatea de invitați, desemnați în acest sens.

(2) La ședințele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice la nivel tehnic pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai altor entități de drept public și privat relevante, din țară și din străinătate.

(3) Membrii Comitetului vor putea fi asistați în cadrul întâlnirilor de specialiști ai instituțiilor reprezentate.

Art. 3. — Comitetul are următoarele atribuții principale:

a) analizează efectele punerii în aplicare a legislației din domeniul justiției adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, și Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiție;

b) analizează și dezbate opiniile formulate de către asociațiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor, precum și de către organizațiile nonguvernamentale cu privire la organizarea și funcționarea justiției și la realizarea actului de justiție;

c) organizează întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul justiției;

d) solicită puncte de vedere din partea instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul justiției;

e) prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor și exercitării atribuțiilor prevăzute în prezenta decizie;

f) propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept.

Art. 4. — (1) Comitetul se reunește în ședință ori de câte ori este necesar, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-Ministrului.

(2) Ședințele Comitetului se pot desfășura în format fizic sau în sistem online și sunt conduse de către reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului sau de către o persoană desemnată de către acesta.

(3) Procesele-verbale ale ședințelor Comitetului sunt întocmite de către persoane desemnate din cadrul Ministerului Justiției sau din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.

Art. 5. — (1) Comitetul adoptă recomandări, prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opțiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative.

(2) Recomandările adoptate sunt comunicate autorităților competente în vederea inițierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare.

(3) Comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de către acesta.

Context. Premierul Ilie Bolojan a anunțat, în 12 decembrie, că, la ședința de guvern, s-a decis crearea unui grup de lucru care să analizeze legislația în vigoare în domeniul Justiției. Declarațiile primului ministru au venit după ce Recorder a publicat un documentar devastator despre starea justiției din România.

“E nevoie să facem o analiză al legislației în așa fel încât să vedem după o perioadă de timp, funcționând pe o anumită legislație care a fost acceptată la vremea respectivă, care a avut toate validările, să vedem în ce măsură această legislație ține cont de realități, în așa fel încât aspectele care țin de prescrierea unor fapte să fie tratate într-o anumită formulă, durata de soluționare a proceselor să fie scurtată, aspectele care țin de delegări, de posibilitatea de intervenție care să lungească anumite procese să fie clar reglementate și orice alt aspect care afce ca un sistem cum este cel de justiție să funcționeze mai bine”, declara premierul.