Curtea Constituțională a decis de două ori până acum că referendumul poate fi organizat în aceeași zi cu orice alt tip de alegeri / Cum a mai încercat PSD în 2007 să restricționeze consultările populare
Curtea Constituțională (CCR) s-a pronunțat de două ori în 2007 asupra unor tentative ale PSD de a interzice organizarea unui referendum în aceeași zi cu orice alt tip de alegeri – locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare -, statuând fără echivoc că astfel de dispoziții ”limitează sau îngrădesc dreptul poporului de a-şi exercita suveranitatea”. Curtea a declarat atunci neconstituționale modificările aduse legii referendumului.
Jurisprudența CCR este relevantă acum, după 12 ani, din moment ce, la finalul anului trecut, majoritatea parlamentară a reintrodus în lege interdicția organizării unui referendum în ziua alegerilor europarlamentare. Modificarea vine în contextul declanșării de către președintele Iohannis, în ianuarie 2017, a procedurii pentru organizarea unui referendum privind Justiția și a declarațiilor făcute în ultimele luni de către șefului statului, care a spus răspicat că nu a renunțat la planul de a declanșa consultarea populară.
Tentativa eșuată a PSD din deceniul trecut de a-l debarca pe Băsescu îi folosește azi lui Iohannis
În toamna lui 2005, la aproape un an de la zdrobitoarea înfrângere a lui Adrian Năstase în alegerile prezidențiale, patru deputați PSD (Florin Iordache, Titus Corlățean, Cristian Dumitrescu și Valeriu Zgonea) depuneau la Parlament o inițiativă legislativă care făcea mai facilă demiterea președintelui Traian Băsescu. Astfel, cei patru social-democrați au propus modificarea legii referendumului, astfel încât șeful statului să poată fi demis cu majoritatea voturilor celor prezenți la urne, în loc de majoritatea tuturor alegătorilor.
Intrată în dezbatere în primăvara lui 2006, legea a avut un parcurs sinuos, fiind votată abia în februarie 2007 de Camera Deputaților, forul decizional. În acea perioadă fusese deja declanșată procedura de suspendare din funcția de președinte a lui Traian Băsescu, așa că modificarea venea la fix.
Înainte de a ajunge în plen însă, inițiativa celor patru a fost modificată, la inițiativa PSD, în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, introducându-se interdicția organizării referendumului în aceeași zi cu alte alegeri sau în termen de jumătate de an înainte sau după orice tip de alegeri:
- ”Organizarea referendumului nu poate avea loc simultan cu desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European, ori cu mai puţin de 6 luni înainte de data alegerilor menţionate.”
Legea a fost adoptată în această formă în ședința Camerei din 6 februarie 2007. Lucrările au fost conduse de Valer Dorneanu, deputat PSD și președintele Camerei, iar actul normativ a fost votat de toate partidele, mai puțin PD-L.
Curtea Constituțională: Modificările limitează sau îngrădesc dreptul poporului de a-şi exercita suveranitatea
Legea a fost atacată la CCR de către parlamentarii PD-L și a fost declarată neconstituțională în ansamblul său. Judecătorii constituționali, printre care se număra și actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, au stabilit că modificarea introdusă de PSD încalcă două articole din Constituție:
- art. 90 – „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”
- art. 95 alin. (3) – ”Dacă propunerea de suspendare din funcţie (a președintelui României – n. red.) este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui”.
Argumentele Curții Constituționale:
- ”Din analiza celor două texte constituţionale rezultă că referendumul se poate desfăşura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României. Aşadar, potrivit Constituţiei, nu există nicio altă condiţie care să interzică organizarea şi desfăşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menţionate. Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă (Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus). În consecinţă, condiţiile stabilite de legiuitor pentru desfăşurarea referendumului prin legea criticată adaugă la prevederile Constituţiei, ceea ce determină neconstituţionalitatea acestora”.
Judecătorii constituționali au mai explicat că interdicția introdusă în lege de PSD ar împiedica organizarea oricărui referendum în România în condițiile în care s-ar putea desfășura alegeri în fiecare an sau chiar în fiecare lună, dat fiind că actul normativ nu face distincție între alegerile generale sau parțiale.
- ”În consecinţă, suprimarea referendumului prin obstacole stabilite de lege reprezintă un alt argument pe care se întemeiază constatarea că pct.1 al articolului unic din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este neconstituţional. De asemenea, se constată că aceste dispoziţii din legea criticată pot genera blocaje constituţionale, data alegerilor devenind dependentă de data desfăşurării referendumului”, au conchis judecătorii.
Parlamentul a mai făcut însă o încercare și a modificat din nou legea referendumului în aceeași lună, februarie 2007, introducând interdicția ca o consultare populară să poată fi organizată în termen de trei luni înainte sau după alte alegeri. Și această modificare a fost respinsă în aprilie 2007, argumentele CCR fiind aceleași ca în decizia precedentă.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
17 comentarii