Cum se vede guvernul Cîțu în presa europeană: Guvern pro-european în România / Socialiștii suveraniști rămân în opoziție/ Nimeni nu a vrut să își unească forțele cu partidul socialist care are o mie de membri condamnați pentru corupție

Presa europeană subliniază faptul că noul guvern de la București este condus de un premier liberal și pro – european iar coaliția de guvernaare este formată din partide pro-europene. Publicațiile occidentale notează și faptul că PSD, considerat partid suveranist, rămâne în opoziție.

Redăm mai jos câteva titluri relevante și cele mai relevante pasaje din monitorizarea realizată de Rador:

• Les Echos (Franța): Un premier liberal și pro-european pentru România

Economist de formație, premierul desemnat al României a fost ministru de finanțe în guvernul precedent (liberal). Este susținut de o coaliție formată din trei partide de centru-dreapta, pro-europene. Votul în Parlament pentru noul buget și lupta împotriva Covid, care a secătuit țara, vor fi primele teste ale noului premier (…)

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

(…) Negocierile pentru formarea unui nou guvern au durat aproape trei săptămâni de la alegeri, și asta pentru că partenerul PNL, partidul USR-Plus, a dorit să-și impună propriul candidat. Vinerea trecută s-a ajuns la un acord tripartit care a permis conturarea structurii noului guvern.

Prin urmare, executivul este format din liberali (PNL, la putere), aliații lor din formațiunea USR-Plus și din reprezentanții maghiarilor, UDMR. Cu o majoritate de 52,4% în Parlament și cu 244 de locuri dintr-un total de 475 în ambele camere ale Parlamentului, noua echipă se așteaptă să se bucure de o perioadă lungă de stabilitate.

Social-democrații, deși au ieșit pe primul loc la alegerile din 6 decembrie, nu au găsit aliați pentru a forma un guvern și ar urma să rămână în opoziție mult timp. Cu toate acestea, au o minoritate consistentă în Parlament, care ar putea contracara planurile majorității de reformă constituțională, în special de reducere a numărului de deputați.
Votul de încredere al Parlamentului urmează cât de curând. (…)

De asemenea, țara trebuie să intre în stare de funcționare pentru a putea beneficia de cele 14 miliarde de euro ale planului de redresare care vor fi alocate de UE.

Campania de vaccinare Covid-19 ar trebui să înceapă, de asemenea, pe 27 decembrie, vizând inițial personalul sanitar care lucrează în zece spitale mari. (Sursa: Les Echos/ Rador/ Traducerea: Ruxandra Lambru)

• La Repubblica (Italia):  România, noul guvern pro-european / Socialiștii suveraniști rămân în opoziție

Partidele pro-europene, adică liberalii conservatori ai Partidului Național Liberal (PNL), reformatorii Usr-Plus și reprezentanții partidului non-pro-Orbán al minorității vizibile maghiare (Udmr) au ajuns la un acord de coaliție pentru a forma noul guvern orientat spre europenism, revitalizare economică, angajament maxim în lupta împotriva coronavirusului și combaterea corupției și sărăciei.

Premierul va fi conservatorul liberal în vârstă de 48 de ani, Florin Cîţu, fost ministru de finanțe. Popularul președinte conservator pro-european Klaus Iohannis, cunoscut sub numele de „mr. mâini curate”, a convocat Parlamentul și în capitala București, votul este așteptat în următoarele ore, rezultatul fiind previzibil.

Formarea noului guvern vine ca o urmare a alegerilor politice care au avut loc pe 6 decembrie şi la care s-a înregistrat o rată de participare de doar 30% din persoanele cu drept de vot. Alegerile au fost câştigate de PSD, însă nimeni nu a vrut să își unească forțele cu partidul socialist care are o mie de membri condamnați pentru corupție, delapidare sau fraudă electorală, inclusiv pe liderul său, Liviu Dragnea.

Au ajuns cu toţii la închisoare datorită procurorului Laura Codruta Kövesi, fostă șefă a Direcţiei Naționale Anticoruptie, amenințată și apoi destituită de socialiști când erau la guvern şi care acum este primul procuror anticorupție al Uniunii Europene la Bruxelles.

Pe locul doi la alegeri s-a plasat Partidul Național Liberal al premierului Ludovic Orban, un apropiat al șefului statului, pe locul trei Usr-Plus și pe locul patru, surprinzător, partidul de extremă-dreaptă AUR.

În noul Parlament, PSD este cel mai puternic partid, cu 110 deputați și 47 de senatori. Spre deosebire de alte țări europene, partidul socialist al României este suveranist, dușman al „intruziunilor” UE și susţine deseori o politică autocrată inspirată de Ungaria și Polonia.

Al doilea partid este PNL, cu 93 de deputați și 41 de senatori, cel de-al treilea, surprinzător, formaţiunea de extremă – dreapta AUR, cu 33 de deputați și 14 senatori, iar al patrulea, partidul Udmr al minorității maghiare cu 21 de deputați și 9 senatori. Pnl, Urs-Plus și Udmr deţin împreună, majoritatea. Noul guvern va fi votat de către 18 deputați din alte minorități etnice, inclusiv cea săsească de limbă germană.

Cu câteva zile în urmă, cu scopul de a da un semnal suplimentar de respingere a liniei lui Viktor Orbán și Jaroslaw Kaczynski, angajaţi în politici dure homofobe, România a declarat ca fiind neconstituțională orice interdicție sau limitare a libertății dezbaterilor, publicațiilor, evenimentelor şi inițiativelor dedicate temei libertatea de gen. (Sursa: La Repubblica/ Rador/ Traducerea: Cătălina Păunel)

• Handelsblatt (Germania): În România s-au coalizat trei grupări pro-occidentale din cadrul orientării politice de centru pentru a împiedica constituirea unui guvern al partidului populist de stânga PSD

Ministrul român de finanţe demisionar şi fost specialist bancar Florin Cîţu urmează să devină noul premier al României. Ţara suferă de pe urma crizei corona şi se confruntă cu probleme economice.

Cîţu a fost desemnat joi de preşedintele Klaus Iohannis şi a declarat ulterior că vrea să facă totul pentru formarea unui guvern stabil, deoarece „România parcurge în această fază o dublă criză: una sanitară şi una economică”. Sarcina guvernului său constă în conducerea ţării cât de repede posibil şi cu preţul unor cheltuieli cât se poate de mici prin criza sanitară generată de coronavirus.

Anterior membrii noii coaliţii civil-liberale de guvernare au căzut de acord asupra candidatului Cîţu. În România s-au coalizat trei grupări pro-occidentale din cadrul orientării politice de centru pentru a împiedica constituirea unui guvern al partidului populist de stânga PSD. Acest partid a câştigat cele mai multe voturi la alegerile din 6 decembrie obţinând 30%, dar nu a găsit suficienţi parteneri pentru a putea constitui un guvern.

Cîţu este membru al partidului de guvernământ PNL, al cărui lider şi totodată prim-ministru s-a retras recent din funcţie. Cîţu a fost susţinut de alte două partide, ceea ce i-a asigurat cu 465 de locuri în legislativul bicameral al României o majoritate de 244 de parlamentari. Sarcina lui Cîţu este de acum să-i numească pe membrii Cabinetului său, care vor fi la rândul lor acceptate şi de ceilalţi membri ai legislativului.

Fostul bancher este din toamna trecută ministrul de finanţe al României într-un guvern civil demisionar care nu dispunea de o majoritate sigură în vechiul Parlament şi era tolerat la vremea respectivă de puternicul partid al social-democraţilor din opoziţie, PSD. (Sursa: Handelsblatt/ Rador/ Traducerea: Imola Stănescu)

Sursa Foto: Inquam Photos / Autor: Octav Ganea