Cum se vede Guvernul Ciolacu într-o publicație britanică: Scaunele muzicale

România are un nou premier începând din 13 iunie: Marcel Ciolacu, liderul celui mai mare partid al țării, Partidul Social Democrat (PSD). Numirea a avut loc într-un context ușor dramatic – sau surprinzător. PSD și liberalii (PNL) au format o coaliție largă de guvernare la finalul lui 2021 – împreună cu un partener mai mic, UDMR, susținut în principal de minoritatea etnică maghiară – și au convenit demult că va avea loc o rotație a premierilor, scrie publicația britanică Emerging Europe, citată de Rador.

Nicolae Ciucă de la PNL a demisionat din calitatea de premier în după-amiaza de 12 iunie, cu două săptămâni mai târziu decât se stabilise inițial, din cauza unei greve a profesorilor care se încheiase cu câteva ore mai devreme.

„Faptul că suntem aici pentru a realiza rotația premierilor denotă un nou nivel de implicare și seriozitate al coaliției de guvernare”, a declarat președintele român Klaus Iohannis. „Românilor li s-a promis stabilitate și primesc stabilitate.”

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Cătălin Drulă, lider al Uniunii Salvați România (USR), cel mai mare partid din opoziție, a calificat rotativa guvernamentală „nu stabilitate, ci stagnare”.
„România are nevoie de schimbare, nu de și mai mult din același lucru”, a declarat el.

„Patriotism economic”

Apropiindu-se de finalul celui de al doilea mandat, Iohannis a jurat în mai multe rânduri că nu va mai avea niciodată „încredere” să lase guvernarea în seama PSD. Cu toate acestea, Ciolacu e al patrulea membru PSD pe care președintele îl numește premier de la preluarea funcției în 2014.

Schimbarea premierilor e improbabil să aducă orice fel de schimbare reală în privința economiei și politicii externe a României, deși, cu gândul la alegerile generale și prezidențiale programate în decembrie 2024, Ciolacu a promis că va urma o politică botezată de el „patriotism economic”.

„România are o șansă să treacă de la o economie bazată pe consumul de importuri la una bazată pe consumul de bunuri produse local”, a declarat Ciolacu.

„E singura cale de a se asigura creșterea economică, de a se crea noi locuri de muncă și de a ne stabiliza balanța comercială. «Cumpără [produse – n.trad.] românești» ar trebui să fie sloganul care ne ghidează acțiunile.”

Ciolacu a avut totuși grijă să precizeze – o manevră preventivă menită a liniști temerile investitorilor străini – că el consideră toate companiile care produc în țară, indiferent dacă acționarii lor sunt români ori străini, drept „românești”.

Scaunele muzicale

Mai mulți miniștri și-au păstrat funcțiile, singura schimbare în componența guvernului fiind retragerea UDMR, nemulțumită că nu i s-au acordat anumite posturi-cheie în cabinet. Însă voturile nu sunt necesare pentru menținerea guvernului la putere. La un loc, PSD și PNL au o majoritate de 60% în Senat și de 55% în camera inferioară.

Există totuși două schimbări care merită menționate. Luminița Odobescu, până acum consiliera lui Iohannis și fostă reprezentată a României la UE, preia ministerul de externe de la Bogdan Aurescu. E improbabil ca schimbarea să afecteze fie și un pic sprijinul României pentru Ucraina. Odobescu a vizitat Kievul de mai multe ori după invazia rusă din 2022.

Adrian Câciu pe de altă parte, până acum ministru de finanțe, face schimb de portofolii cu Marcel Boloș, preluând gestionarea fondurilor UE. Ameliorarea capacității țării de a absorbi eficient fondurile UE va fi crucială, consideră Banca Mondială. Aceste fonduri considerabile – și reformele structurale de care sunt condiționate – pot ameliora parțial impactul ratelor mai ridicate ale dobânzilor și al incertitudinii privind investițiile private și ar putea totodată să mai ușureze din presiunea fiscală provocată de scumpirea energiei și alimentelor.

De fapt, combaterea inflației va fi una dintre prioritățile lui Ciolacu. Rata anuală a inflației a coborât în mai la 10,64% de la 11,23% în aprilie, însă Ciolacu și-a stabilit obiectivul de a o aduce sub 8% până la finalul anului. El a promis totuși și că salariul mediu net va crește la 1.000 de euro până la finalul lui 2024, în timp ce salariul minim va depăși 500 de euro.
Salariul mediu net se situa în martie la un pic peste 800 de euro.

Creșterea încetinește

Economia României a evoluat peste așteptări în 2022, cu o creștere de 4,8%. Creșterea se bazează pe consumul privat masiv (cu 5,5% mai mare față de 2021), încurajat de ridicarea restricțiilor pandemice, de salariile mai mari și de reducerea șomajului.

Însă consumul a scăzut în a doua jumătate a anului, întrucât scumpirile au redus veniturile disponibile.
Vienna Institute of International Economic Studies, în ultima sa Prognoză de Primăvară, prevede o frânare considerabilă a creșterii în 2023, la 3%. Ar fi totuși cea mai mare creștere înregistrată printre cele 11 state din Europa în curs de dezvoltare care sunt și membre UE.

Perspectivele depind de mai mulți factori, între care măsura în care războiul din Ucraina va influența indirect economia europeană, în care România e profund integrată; persistența inflației de bază și o volatilitate și mai mare a prețurilor la energie și alimente. În 2022 prețul încălzirii centralizate a crescut cu 40%, iar cele alimentare cu peste 22%.

Sursa: Emerging Europe/ Rador/ Traducere: Andrei Suba