G4Media.ro

Cum s-ar putea răzbuna Iranul pe Israel? Toate scenariile analizate de experți…

Photo 23407029 © Juan Camilo Bernal | Dreamstime.com

Cum s-ar putea răzbuna Iranul pe Israel? Toate scenariile analizate de experți / Israelul se pregătește pentru un atac direct din partea Iranului

Israelul se pregătește pentru un atac direct din partea Iranului împotriva sudului sau nordului statului evreu vineri sau sâmbătă, potrivit unei persoane familiarizate cu problema, citată de Wall Street Journal. Aceasta după ce Teheranul a amenințat în repetate rânduri că va răzbuna bombardarea recentă a consulatului său din Damasc, în urma căruia șaisprezece persoane, inclusiv generalul de brigadă Mohammad Reza Zahedi, o figură importantă a Forțelor Quds, au fost ucise. Atacul nimicitor din capitala siriană a fost pus pe seama Israelului.

General eliminat

Consulatul iranian din Damasc a fost distrus la începutul lunii aprilie în urma unui bombardament realizat, cel mai probabil, de avioane de luptă israeliene. Atacul a avut loc în cartierul Mezzeh din capitala siriană, iar imobilul a fost complet distrus de rachete. 

Șaisprezece persoane au fost ucise în urma atacului, inclusiv generalul de brigadă Mohammad Reza Zahedi, o figură importantă a Forțelor Quds, o ramură paramilitară a grupării de elită iraniene Gărzile Republicane (IRGC). Forțele Quds se ocupă și cu spionajul extern.

Experții citați de CNN au afirmat că atacul din Damasc a fost cel mai important de acest gen asupra țintelor iraniene de când președintele Donald Trump a ordonat asasinarea generalului Qassem Soleimani, un comandant de top iranian, la Bagdad în 2020.

“Condamnăm ferm acest atac terorist atroce care a vizat clădirea consulatului iranian din Damasc și a ucis un număr de nevinovați”, a declarat ministrul sirian de externe Faisal Mekdad, care a fost văzut la locul atacului împreună cu ministrul de interne al Siriei.

Ambasadorul Iranului în Siria a declarat că atacul a vizat o clădire consulară din complexul ambasadei și că reședința sa se află la ultimele două etaje.

Misiunea iraniană la ONU a descris bombardamentul drept o încălcare flagrantă a Cartei Națiunilor Unite, a dreptului internațional și a principiului fundamental al inviolabilității sediilor diplomatice și consulare”.

Declarând că atacul este “o amenințare semnificativă la adresa păcii și securității regionale”, misiunea diplomatică iraniană a cerut Consiliului de Securitate să condamne atacul și a spus că Teheranul își rezervă dreptul de “a recurge la un răspuns decisiv”.

Acuzați că se află în spatele atacului – de exemplu, New York Times a citat patru oficiali israelieni nenumiți care au recunoscut că Israelul a efectuat bombardamentul – oficialii de la Ierusalim nu au comentat informația dar au susținut că ținta lovită a fost “o clădire militară a Forțelor Quds”.

Acesta nu este un consulat și nu este nicio ambasadă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), contraamiralul Daniel Hagari.

În ciuda declarațiilor de negare venite de la Ierusalim, experții cred însă că lovitura devastatoare a fost în conformitate cu eforturile Israelului de a ucide oficiali iranieni pe care îi consideră o amenințare directă pentru Israel din cauza poziției și responsabilităților lor. De altfel, de când a izbucnit conflictul dintre Israel și organizația teroristă palestiniană Hamas în urmă cu șase luni, forțele israeliene ar fi ucis optsprezece oficiali IRGC.

De asemenea, de la atacul din 7 octombrie al grupării palestiniene Hamas, susţinută de Iran, Israelul și-a intensificat raidurile aeriene împotriva miliţiei libaneze Hezbollah, susţinută de Iran, şi a Corpului Gardienilor Revoluţiei din Iran în Siria, ambele susţinătoare ale guvernului preşedintelui Bashar al-Assad.

În afară de generalul iranian, în atacul din capitala siriană au mai fost uciși alți șase oficiali ai IRGC, inclusiv doi consilieri apropiați ai lui Zahedi, între care generalul Mohammad Hadi Haji Rahimi.

Atlantic Council a precizat că Zahedi “nu a fost doar un alt oficial înalt iranian”. Presupus comandant al organizației Forțelor Quds în Siria și Liban până în 2016, generalul iranian “a fost printre cei mai proeminenți și importanți lideri ai acestei grupări paramilitare – și unul dintre principalii interlocutori ai Hezbollah”.

Aripa militară a Hamas, brigăzile Qassam, a declarat și ea că generalul de brigadă Zahedi “a avut un rol proeminent” în atacurile Hamas din 7 octombrie asupra sudului Israelului, care au declanșat războiul actual din Gaza. (Iranul a negat un rol în atacul brutal împotriva statului evreu, dar sprijină Hamas cu bani, arme și pregătire militară).

Analiștii Atlantic Council au scris că, “în timp ce Israelul ar putea considera atacul asupra lui Zahedi ca fiind în concordanță cu strategia sa de război ascuns, el vine pe fondul conflictului din Gaza, a ostilităților la granița Israel-Liban și a amenințărilor din partea militanților Houthi și șiia din Irak și Siria. Luate împreună, acestea creează un context în care adversarii israelieni percep aproape sigur uciderea lui Zahedi drept o escaladare”. 

Amenințările Teheranului

Imediat după atacul din Damasc, oficialii iranieni au jurat să se răzbune pe Israel. De exemplu, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a ameninţat că Israelul va fi pălmuit”.

“Înfrângerea regimului sionist în (Fâşia) Gaza va continua, iar acest regim se va apropia de declin şi disoluţie,” a avertizat liderul de la Teheran într-un discurs ținut în faţa unei adunări a oficialilor iranieni.

Eforturi disperate ca cele pe care le depun în Siria nu-i vor salva de la înfrângere. Bineînţeles, (israelienii) vor fi pălmuiţi pentru această acţiune”, a ameninţat el.

Ceremonia funerară a membrilor Gardienilor Revoluţiei ucişi a avut loc vinerea trecută, cu ocazia Zilei Al-Qods (Ierusalimului), în care iranienii defilează anual în semn de solidaritate cu palestinienii şi împotriva Israelului.

“Anii trecuţi, Ziua Al-Qods era sărbătorită doar în ţări musulmane, însă anul acesta foarte probabil va fi sărbătorită şi în ţări neislamice”, a dat asigurări Ali Khamenei. El şi-a exprimat speranţa ca “lumea musulmană să sărbătorească distrugerea Israelului”.

“Când ne-au atacat zona consulară, a fost ca și cum ar fi atacat teritoriul nostru”, a spus Ali Khamenei într-un alt discurs televizat în această săptămână. Regimul malefic (de la Ierusalim) trebuie pedepsit și va fi pedepsit”.

De partea sa, gruparea libaneză Hezbollah – văzută drept cel mai puternic aliat armat al Iranului din regiune – a promis că va riposta. “Această crimă nu va trece fără ca inamicul să primească pedeapsă și răzbunare”, a spus grupul într-un comunicat.

Ca răspuns la amenințări, forțele americane și israeliene din regiune au fost puse în alertă maximă în zilele de după atac. Săptămâna trecută, liderii IDF au anulat concediile pentru soldații care servesc în unitățile de luptă și au chemat rezerviști pentru a consolida unitățile de apărare aeriană.

Iar ministrul israelian al Afacerilor Externe, Israel Katz, a răspuns pe rețelele de socializare la comentariile ayatollahului Khamenei spunând că, dacă Teheranul ar ataca de pe teritoriul său, Israelul va reacționa și “va ataca în Iran”.

Variante de represalii

Care ar putea fi însă variantele Iranului pentru a răzbuna atacul mortal din capitala siriană?

Analiştii occidentali sunt divizați în ceea ce privește posibilitatea ca atacul asupra complexului diplomatic iranian să declanşeze violenţe semnificativ mai mari în regiune.

Jon Alterman de la grupul de reflecție CSIS din Washington a spus, citat de Reuters, că atacul a reflectat probabil convingerea Israelului că astfel de lovituri sunt elemente de descurajare și, în loc să escaladeze conflictul, îl fac mai degrabă mai puțin probabil.

“Israelienii sunt convinși că, dacă vor să dea înapoi, amenințarea va crește și nu se va diminua”, a spus el. “(Israelienii) sunt convinși că atâta timp cât vor face periodic așa ceva, adversarii lor vor fi descurajați.”

Pe de altă parte, Steven Cook, un analist la Consiliul pentru Relații Externe din SUA, s-a declarat îngrijorat de potențialul de escaladare.

“IRGC poate slăbi constrângerile impuse grupăriloor sale proxy din Irak și Siria, punând din nou în pericol forțele americane”, a declarat el. “Iranienii ar putea, de asemenea, să îndemne Hezbollah să-și intensifice atacurile asupra Israelului, care au devenit din ce în ce mai îndrăznețe și mai numeroase.”

Analiștii au remarcat însă că, deși israelienii par să se fi aflat în spatele asasinării mai multor lideri iranieni după atacul Hamas din 7 octombrie, reacția celor de la Teheran s-a limitat până acum în mare parte la o retorică aprinsă, puține dintre amenințările sale concretizându-se în acțiune.

Analiştii spun că Republica Islamică ar putea fi obligată să acţioneze de data aceasta, având în vedere ținta atacului din Damasc, dar avertizează că Teheranul ar putea cădea într-o capcană. Un război mai larg cu Israelul care implică Iranul ar putea atrage națiunile occidentale de partea Israelului într-un moment în care Israelul devine din ce în ce mai izolat pe scena mondială din cauza campaniei sale militare în Gaza.

“Acum mingea este în terenul Iranului”, a scris Vali Nasr, fost consilier al Departamentului de Stat. “Israelul provoacă Iranul să reacționeze. Probabil că Iranul trage de timp și (încearcă) să nu lase povestea despre Israel să se schimbe de la Gaza la Siria și Iran.” 

Cu toate acestea, opțiunile Iranului de răzbunare pentru lovitura de la Damasc pot fi limitate ca amploare și număr, au declarat experți pentru BBC.

“Iranul nu este capabil de o confruntare mare cu Israelul, având în vedere capacitățile sale militare și situația economică și politică”, a declarat Ali Sadrzadeh, autor și analist al afacerilor din Orientul Mijlociu. “Dar (Teheranul) va trebui să vină cu un răspuns pentru consumul intern și să-și protejeze reputația printre aliații săi regionali.”

Alți experți au spus și ei că este puțin probabil ca Iranul să riposteze direct împotriva Israelului, “chiar dacă Israelul a umilit cu adevărat Iranul și i-a însângerat nasul”. În schimb, Iranul va recurge probabil la politica sa de “răbdare strategică”, deoarece va acorda prioritate unui obiectiv mai important: fabricarea unei bombe nucleare.

Comentând pe marginea variantelor de răzbunare ale Iranului, Atlantic Council a scris însă că politica de “răbdare strategică” a Teheranului i-ar putea influența pe oficialii iranieni și, în cele din urmă, pe ayatollahul Ali Khamanei să răspundă într-un mod măsurat. Dar este aproape sigur că un răspuns va avea loc, altfel Teheranul și-ar risca credibilitatea, având în vedere cât de agresive au fost amenințările sale privind represaliile.

Tipul de acțiune la care va recurge Iranul va determina direct dacă răspunsul Teheranului va fi  concluzia acestui incident sau doar prologul la ceva mult mai mare, cum ar fi un război regional mai larg, au scris analiștii amnericani.

Comentatorii cred că marea întrebare care se pune în acest moment este dacă Iranul dorește să riposteze într-o manieră echivalentă cu pierderea lui Zahedi? Sau Teheranul vrea să ofere doar impresia unei răzbunări, suficient de mare pentru a pretinde că a răspuns corespunzător, dar urmărind de fapt să evite un contrarăspuns israelian care ar putea duce la un război regional?

Răspunsul la această întrebare va determina ce se întâmplă în continuare, crede Atlantic Council.

Scenariul 1. Răspunsul Iranului este asimetric și nu în regiune. Iranul a mai organizat atacuri teroriste împotriva intereselor israeliene în întreaga lume. În 1992, explozia unei bombe la ambasada Israelului din Argentina a ucis 29 de persoane. Israelul a dat vina pe Hezbollah și Iran. În 2012, diplomații israelieni au fost atacați în India, Georgia și Thailanda, incidente pe care Israelul și alții le-au pus pe seama Iranului, care însă a negat orice responsabilitate.

De asemenea, luna trecută, poliția peruană a arestat un ofițer al Forțelor Quds despre care se presupunea că ar fi complotat pentru a ucide un oficial israelian în timpul viitorului forum de cooperare economică Asia-Pacific. În iunie 2022, ministrul israelian de externe i-a îndemnat pe israelieni să părăsească imediat Turcia, susținând că ar putea fi țintele unor atacuri, la câteva săptămâni după ce colonelul IRGC Sayyad Khodai a fost împușcat în fața casei sale din Teheran. După nici două săptămâni, Turcia a arestat membrii unei celule teroriste iraniene. De această dată, oficialii iranieni au amenințat deja ambasadele și consulatele israeliene ca fiind ținte probabile.

Atlantic Council a scris că un atac terorist de succes le-ar oferi probabil liderilor iranieni o bază suficientă pentru a pretinde public că Teheranul a ripostat. Dar ar minimiza riscurile de escaladare a conflictului actual într-un război regional prin păstrarea răspunsului la un nivel izolat, atât ca amploare, cât și din punct de vedere geografic

Teheranul s-ar putea însă să nu fie convins că un astfel de act va descuraja suficient Israelul să-și continue eforturile de a ucide înalți oficiali și experți iranieni și, prin urmare, poate concluziona că este insuficient ca răspuns la moartea lui Zahedi.

Scenariul 2. Iranul va recurge la grupurile proxy, cum ar fi Hezbollah, pentru a întreprinde un atac sau a lovi ținte în interiorul Israelului. Hezbollah este una dintre cele mai puternice forțe militare nestatale din lume – estimările independente sugerează că gruparea are între 20.000 și 50.000 de luptători, iar mulți sunt bine antrenați și experimentați în luptă prin participarea lor la războiul civil sirian.

Grupul libanez susținut de Iran are un arsenal de aproximativ 130.000 de rachete și rachete, potrivit grupului de reflecție al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.

Pe de altă parte însă, Hezbollah are propria strategie de luare a deciziilor când vine vorba de conflictul cu Israelul. Dar dacă Iranul insistă ca Hezbollah să ia măsuri pentru a riposta pentru moartea comandantului Forțelor Quds cel mai apropiat de grupul libanez, liderul Hezbollah Hassan Nasrallah s-ar putea să refuze această cerere.

Dacă ar recurge însă la acțiuni militare, probabil că Hezbollah ar întreprinde un răspuns despre care ar putea pretinde că este o răzbunare de succes, dar care nu ar fi văzut de Israel ca fiind deosebit de agresiv sau mai amenințător decât schimburile de focuri dintre statul evreu și gruparea libaneză desfășurate în ultimele luni.

Hezbollah este foarte capabil, cu sute de mii de rachete și proiectile acolo, la graniță care pot ajunge până în sudul Israelului”, a declarat Joe Buccino, fost director de comunicații la Comandamentul central al armatei americane, citat de BBC.

Hezbollah este mult mai capabil decât Hamas. Așa că ar avea capacitatea de a produce pagube semnificative Israelului.”

Experții citați de BBC au afirmat însă că este puțin probabil ca grupul să lanseze o escaladare majoră împotriva Israelului.

“Hezbollah nu vrea cu adevărat să cadă în capcana Israelului, deoarece realizează că Benjamin Netanyahu și cabinetul său de război încearcă cu disperare să extindă războiul”, a spus Fawaz Gerges, profesor de Relații Internaționale la London School of Economics. “Viitorul politic al lui Benjamin Netanyahu depinde de continuarea războiului din Gaza și de escaladarea acestuia pe fronturile nordice cu Hezbollah și chiar cu Iranul însuși.”

Potrivit Atlantic Council, Iranul ar recurge la Hezbollah, partenerul său cel mai de încredere în regiune, convins că, neatacând el însuși direct Israelul, ar reduce semnificatiuv riscul unui răspuns militar israelian împotriva teritoriului iranian. Evitarea unui atac israelian direct este aproape sigur o prioritate iraniană, deoarece obiectivul numărul unu al Teheranului este întotdeauna stabilitatea regimului, iar liderii iranieni s-ar putea îngrijora că publicul îi va învinovăți pentru un astfel de atac.

Pe de altă parte însă, acest scenariu ar fi cel mai prost pentru iraniani: poate fi perceput ca fiind prea slab pentru a restabili descurajarea împotriva Israelului. Și, într-un moment în care tensiunile dintre Israel și Hezbollah sunt deja mari, Israelul ar putea folosi represaliile ca un motiv pentru a declanșa un război mai larg împotriva grupului șiia, care ar putea afecta cel mai important aliat al Iranului în regiune și ar escalada rapid într-un război regional pe care Iranul nu îl vrea cu adevărat.

Scenariul 3. Iranul își ațâță aliații șiiți din Irak sau Siria pentru a lovi interesele SUA. Reprezentanții iranieni nu au atacat forțele americane în Irak sau Siria de la sfârșitul lunii ianuarie, când trei soldați americani au fost uciși în Iordania, iar Iranul a încercat imediat să se distanțeze de atac pentru a evita riscul unui conflict cu Statele Unite și un război regional mai larg.

Analiștii au notat însă că printre cei aflați săptămâna trecută în Teheran pentru mitingul anual de Ziua Al-Quds s-a numărat și Abu Fadak al-Muhammadawi, liderul Forțelor de Mobilizare Populară Irakiană (PMF), organizația care reunește diferitele miliții șiite irakiene susținute de Iran. Este posibil ca liderii PMF să aștepte instrucțiuni de la Teheran cu privire la răspunsul la moartea lui Zahedi.

Iranul ar putea mobiliza și alte miliții aliate din regiune, dar capacitatea lor de a provoca daune Israelului este limitată din cauza distanței la care se află de statul evreu. Houthii din Yemen au perturbat deja comerțul israelian și global prin Marea Roșie și au făcut câteva încercări eșuate de a lansa rachete către Israel.

Sanam Vakil, directoarea programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord la centrul de reflecție Chatham House din Londra, a declarat că Iranul este probabil să-și folosească forțele proxy împreună cu eforturile diplomatice pentru a izola Israelul, dar nu este probabil să escaladeze semnificativ.

Axa Rezistenței poate fi activată”, a spus ea, referindu-se la rețeaua de miliții pro-iraniene din regiune. Nu este probabil să riposteze cu atacuri masive, ci mai degrabă cu o cascadă de răspunsuri”, a spus ea pentru CNN.

În opinia Iranului, această variantă ce presupune folosirea milițiilor aliate din regiune ar putea crește descurajarea prin evidențierea faptului că Statele Unite nu vor fi absolvite din cauza acțiunilor Israelului (deși americanii au afirmat că nu au știut în avans de bombardamentul asupra consulatului iranian din Damasc). Iranul ar crede probabil că orice răspuns al SUA nu va fi prea mare, trebuind să fie suficient de calibrat pentru a îndeplini prioritatea constantă a americanilor de a evita un război regional mai larg.

Riscurile acestui scenariu pentru iranieni sunt însă mari. Dacă grupările proxy iraniene atacă personalul și interesele SUA în regiune, Administrația de la Washington ar putea și ar trebui să considere că este necesar să răspundă rapid într-o manieră care să depășească cu mult ceea ce Iranul crede că va fi probabil răspunsul Washingtonului și să fie mai mare decât replica americanilor de la începutul lunii februarie la atacul care a ucis trei soldați ai SUA în Iordania.

De altfel, președintele Biden a reafirmat miercuri că sprijinul său pentru Israel este “de neclintit” în faţa ameninţărilor iraniene. “Aşa cum i-am spus premierului (Benjamin) Netanyahu, angajamentul nostru faţă de securitatea Israelului în faţa acestor ameninţări din partea Iranului şi a aliaţilor săi este de neclintit,” a adăugat el.

“Repet: de nezdruncinat. Vom face tot ce putem pentru a proteja securitatea Israelului,” a continuat liderul de la Casa Albă. 

În acest context, experții iau în calcul și un atac iranian direct împotriva intereselor americane. Ultima dată când Iranul a efectuat un atac direct asupra intereselor SUA a fost în 2020, când Republica Islamică a lansat rachete balistice asupra unei baze americane din Irak, ca răspuns la asasinarea generalului Soleimani cu câteva zile înainte. Atacul a fost cel mai mare atac asupra unei baze care găzduiește trupe americane în ultimele decenii.  

Scenariul 4. Iranul atacă militar statul evreu și/sau ucide înalți oficiali israelieni. Un atac folosind rachete balistice sau drone împotriva țintelor israeliene ar fi răspunsul cu cel mai mare impact, dar, totodată, și cea mai riscantă opțiune disponibilă pentru Teheran. În timp ce Iranul ar putea încerca să prevină escaladarea spre un război la scară largă – de exemplu, lovind doar ținte militare sau de informații, spre deosebire de cele civile – acesta ar reprezenta un pas riscant, având în vedere că Iranul a încercat să evite un conflict mai larg pentru care este probabil prost pregătit.

Experții cred că Teheranul va considera probabil un astfel de atac ca având cea mai bună oportunitate de a descuraja viitoare atacuri israeliene și de a demonstra că Israelul nu poate ataca liderii iranieni fără a fi pedepsit. Teheranul ar putea crede, de asemenea, că un astfel de atac ar putea determina Statele Unite să crească presiunea asupra Israelului pentru a nu riposta din nou și a risca să declanșeze un război mai larg. O astfel de viziune riscă însă să supraestimeze atât capacitatea SUA de a influența Israelul într-o astfel de situație, cât și disponibilitatea președintelui Biden de a face acest lucru.

Riscurile pentru iranieni sunt, de asemenea, foarte mari în cazul unui astfel de scenariu, având chiar un potențial ridicat de a declanșa un război la scară largă, la nivelul întregii regiuni. Israelul va răspunde aproape sigur la pierderea personalului civil sau militar în Israel sau la asasinarea unor înalți oficiali evrei, iar Teheranul ar putea să nu aibă variante de contrarăspuns, consideră experții.

Surse: Wall Street Journal, Reuters, BBC, CNN, Atlantic Council, inss.org, X

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...