Cum pot fi diagnosticate și tratate bolile cardiovasculare prin proceduri minim invazive, explică dr. Florina Pinte, medic primar cardiologie intervențională, MedLife

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

La nivel mondial, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces, iar România nu face excepție. Unele dintre ele pot fi diagnosticate și tratate (sau ținute sub control) prin proceduri moderne, care nu presupun chirurgie deschisă, au riscuri foarte mici și se fac cu anestezie locală, pacientul putând pleca acasă chiar a doua zi. Medicul Florina Pinte, coordonatoarea Laboratorului de Angiografie din MedLife Medical Park- Spitalul AngioLife, explică beneficiile acestor manevre și inovațiile tehnologice care le fac posibile.

Montarea de stenturi, o procedură mai simplă și sigură decât am crede

Una dintre cele mai frecvente proceduri este coronarografia, prin care se injectează substanță de contrast în arterele coronare care irigă mușchiul inimii, pentru a vedea dacă și unde sunt stenozele (adică îngustările vasului de sânge) și care e gradul lor de severitate. Coronarografia se realizează în cazul anginei pectorale (dureri în piept, cu respirație grea și palpitații), în primele ore după un infarct miocardic sau chiar la câteva luni după.

În funcție de rezultat, medicul poate decide ca pacientul să rămână doar pe tratament medicamentos sau dacă este necesară implantarea unuia sau a mai multor stenturi pentru a readuce la normal diametrul vasului de sânge și a restabili funcționarea normală a inimii. În cazuri complexe, poate decide că e nevoie de chirurgie cardiacă de bypass aorto-coronarian.

Dilatarea coronariană (angioplastia) și implantarea stentului se pot face pe loc, în aceeași sesiune. Procedurile de diagnostic și intervenționale se fac sub anestezie locală, pacientul fiind conștient, medicul putând discuta despre simptomele bolii și chiar putând să le  coreleze cu imaginile angiografice înregistrate pe monitor.

Coronarografia durează 15-20 de minute, iar stentarea poate dura de la 30 de minute la 2-3 ore, în funcție de complexitatea leziunilor. Avantajul că pacientul este conștient în timpul procedurii este că îi poate spune medicului dacă apar dureri precordiale și, de multe ori, se simte ameliorarea stării pacientului pe loc, odată ce se restabilește fluxul de sânge în artera coronară.

Dr. Pinte a făcut parte din echipa care a implantat primul stent în România, în 1992, la Institutul de Boli Cardiovasculare Fundeni (actualul Institut „C. C. Iliescu”), înainte ca ele să devină uzuale începând cu 1996. „Se făceau coronarografii, adică proceduri de diagnostic”, își amintește medicul, „dar intervenție de dilatare cu balon și stent pe arterele coronare nu se realizase până atunci”.

Deși ideea de montare de stenturi pare o procedură complicată, care sperie pe multă lume, dr. Pinte insistă că riscul de a nu trata o stenoză foarte strânsă și de a face un infarct miocardic este mult mai mare decât această manevră invazivă, după care pacientul pleacă acasă a doua zi.

În plus, stenturile nu necesită înlocuire, sunt compatibile cu aparatele CT și RMN (deci pacientul va putea face aceste investigații fără probleme ulterior) și se pot implanta la orice vârstă, cu mențiunea că tinerii nu fac stenoze coronariene (depuneri de colesterol în interiorul vasului de sânge), explică medicul: „ Cel mai tânăr pacient care a beneficiat de angioplastie coronariană a avut 23 de ani, fiind un caz cu dislipidemie familială, iar cel mai în vârstă pacient a avut 94 de ani. De menționat și că stenturile nu se strică – se pot doar astupa cu un cheag de sânge numai dacă pacientul nu își ia tratamentul prescris de medicul curant.”

Proceduri intervenționale pentru boli valvulare și congenitale

Stenoza aortică, insuficiența mitrală și stenoza mitrală sunt alte patologii pentru care există manevre  de diagnostic, precum cateterismul cardiac, explică dr. Pinte, iar acestea impun măsurarea presiunii în cavitățile inimii pentru a decide dacă e cazul dilatării cu balon a valvei afectate (prin manevre intervenționale) sau implantării unei valve metalice ori biologice (care se realizează intervențional – TAVI sau chirurgical).

Dintre bolile congenitale (din naștere), pot fi astfel diagnosticate stenozele valvei pulmonare, aortice sau existența unor comunicări patologice între cavitățile inimii, precum defectul de sept interatrial, foramenul ovale patent, persistența de canal arterial și defectul septal interventricular.

Evoluția tehnologiei a impulsionat și evoluția procedurilor medicale, astfel că acum pot fi abordate intervențional leziuni coronariene complexe, care înainte puteau fi abordate doar chirurgical, cum ar fi trunchiul coronarei stângi (care irigă două treimi din mușchiul inimii).

„La ora actuală avem baloane, așa-zisele Shockwave, care dau niște impulsuri cu ultrasunete, avem rotablația, manevră care realizează frezarea și pregătirea plăcii de aterom calcificată, încât să permită implantarea corectă a stentului”, exemplifică dr. Pinte.

Tehnologie nouă pentru boli cardiace congenitale la adulți și copii

Foramenul ovale patentul reprezintă o comunicare între cele două atrii, care se deschide intermitent la efort fizic, existând riscul ca, dacă pacientul are în sistemul venos periferic cheaguri de sânge, acestea să migreze, trecând prin această comunicare și ajungând în creier, unde provoacă accidente vasculare cerebrale. „Astăzi avem posibilitatea să închidem această comunicare intervențional”, explică dr. Florina Pinte, „cu device-uri numite umbrele de închidere, iar pacientul nu mai are riscul de a face AVC”.

Foramenul ovale patent este o malformație destul de frecventă la adulți, care se poate diagnostica printr-o simplă ecocardiografie, dar uneori doar după ce s-a produs deja un AVC sau dacă pacienții prezintă migrene agresive și senzația că nu văd bine.

Din 1999, dr. Pinte are experiența a sute de pacienți la care a implantat device-uri de închidere intervențională a defectelor septale interatriale și foramen ovale patent. Procedura se face sub anestezie locală, se intervine printr-o venă de la picior și se ajunge la inimă, unde se implantează device-ul: „Umbrela închide comunicarea, omul devine sănătos, iar a doua zi pleacă acasă și poate duce o viața fără riscul de repetare a AVC”.

Copiii, în schimb, pot avea alte malformații congenitale, precum defectul septal interatrial (comunicare între atrii), persistența de canal arterial (comunicare între artera pulmonară și aortă) și defectul septal interventricular. Și acestea se pot închide cu umbrele special dedicate, care se implantează începând cu vârsta de 1 an, pentru că în primul an de viață unele comunicări mici s-ar putea închide și natural. „Rămâne cu această umbrelă toată viața, nu trebuie înlocuită, și asta înseamnă că un copil bolnav a devenit un om sănătos, care își poate duce viața normal”, spune dr. Pinte.

Din fericire, de câțiva ani, copiii pot face în maternitate, în primele 5 zile de viață, o ecocardiografie care poate depista aceste malformații din naștere, arte din pachetul de screening. Dacă se descoperă o malformație cardiacă, copilul este urmărit ecocardiografic până la 1 an, când se poate face procedura intervențională sau, dacă problema este mai complexă, rezolvarea este prin chirurgie cardiacă.

Dincolo de aprecierea pe care o are pentru evoluția tehnologică, medicul Florina Pinte are în primul rând respect pentru viață, pe care îl descrie ca empatie cu pacientul. „Eu trebuie să îi transmit tot ceea ce încerc să fac, ce diagnostic pun, cu ce pot ajuta din punct de vedere intervențional, pentru că doi pacienți nu sunt la fel, nu avem o rețetă unică. Și în contextul acesta, respectul meu este pentru viața lui, pentru că o am în mâini în timpul intervenției”, explică dr. Pinte.