Cum folosește propaganda rusă narativul discriminării minorităților naționale pentru a ostiliza relațiile Ucrainei cu statele vecine / Explicațiile unui istoric și ale unui expert în combaterea dezinformării

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Propaganda rusă folosește intens narativul discriminării minorităților naționale pentru a ostiliza relațiile Ucrainei cu statele vecine, au constatat doi experți consultați de G4Media.ro.

Discriminarea minorităților naționale din Ucraina reprezintă „una dintre cele mai intens vehiculate teze ale propagandei rusești”, a declarat istoricul Cosmin Popa pentru G4Media.ro. „Obiectivul acestei narațiuni este acela de a cultiva ostilitatea față de Ucraina în rândul vecinilor vestici ai Ucrainei”, a explicat Popa, specialist în probleme sovietice și Rusia.

La rândul său, Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării și propagandei digitale, a afirmat pentru G4Media.ro că principalul obiectiv al acestei narațiuni este de a „crea tensiuni artificiale între români și ucraineni, în încercarea disperată de a submina relațiile bilaterale diplomatice între București și Kiev, alimentând totodată narcisismul naționalist al unor segmente din societatea românească tot mai «nemulțumită» de ajutorul umanitar și militar oferit ucrainenilor”.

„Și să nu uităm un lucru important, românii din Ucraina nu sunt doar etnici români, ci și cetățeni ucraineni cu drepturi și obligații care decurg de pe urma acestui statut. Românii din Ucraina sunt înrolați în armata ucraineană ca cetățeni ucraineni, nu ca etnici români. Propaganda rusă tocmai se folosește de „etnicizarea” acestei false dileme pentru a inflama și mai mult spiritele, în încercarea de a destabiliza din interior statul ucrainean și a submina sprijinul statelor occidental acordat Kievului. Altfel spus, acționează indirect prin intermediul unor proxy locali inconștienți”, a mai constatat expertul în combaterea dezinfomării.

Un exemplu relevant în acest sens este un articol publicat în decembrie 2022 pe site-ul „VestidinRusia.com”, intitulat „Impertinența naționalismului ucrainean xenofob”, preluat de cel puțin alte șase surse media (vezi la final).

Autorul articolului pretinde că, prin Legea Minorităților votată de Rada Supremă în decembrie 2022, regimul de la Kiev refuză să acorde drepturi lingvistice și educaționale minorității românești.

• Important: „Vestidinrusia.com” este frecvent distribuit pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei în România sau pe pagina de Instagram a Consulatului Rusiei la Constanța. Site-ul precizează în descrierea sa că se bazează în principal „pe informațiile furnizate de mass-media din Federația Rusă, încercând să prezinte un punct de vedere direct de la sursă asupra fenomenelor politice, sociale și culturale care au loc în Rusia de astăzi”. Inițial, adresa site-ului a fost VestidinRusia.ro, dar în urmă cu doi ani s-a mutat pe domeniul „.com”. Unul dintre colaboratorii constanți ai VestidinRusia.com este Viaceslav Samoșkin, un jurnalist rus care trăiește în România de peste două decenii.

Propaganda rusă încearcă să ostilizeze minoritățile naționale din Ucraina prin „organizarea de provocări și răspândirea de zvonuri”, a precizat cercetătorul Cosmin Popa.

De asemenea, Țîbrigan, președinte co-fondator al Asociației New Data Academy, a subliniat că „este hilar să constați cum propaganda rusă cataloghează «legea învățământului» din Ucraina drept «lege antieuropeană», în condițiile în care însăși politica externă a Federației Ruse este fățiș una antieuropeană, atât ca formă cât și ca fond”.

„Și să nu uităm un lucru important, românii din Ucraina nu sunt doar etnici români, ci și cetățeni ucraineni cu drepturi și obligații care decurg de pe urma acestui statut. Românii din Ucraina sunt înrolați în armata ucraineană ca cetățeni ucraineni, nu ca etnici români. Propaganda rusă tocmai se folosește de „etnicizarea” acestei false dileme pentru a inflama și mai mult spiritele, în încercarea de a destabiliza din interior statul ucrainean și a submina sprijinul statelor occidental acordat Kievului. Altfel spus, acționează indirect prin intermediul unor proxy locali inconștienți”, a mai constatat expertul în combaterea dezinformării.

Istoricul Popa a mai menționat că, „după anexarea Crimeii în 2014, Ucraina a demarat un proces legislativ și politic de consolidare a conștiinței naționale ucrainene, axat pe consolidarea rolului preponderent al limbii ucrainene ca limbă de stat.

În mod inevitabil, pe fondul încercărilor autorităților de la Kiev de a încuraja folosirea limbii ucrainene în învățământ, unele dintre legi, cu precăderea Legea pentru învățământul general gimnazial din 2020, aduceau atingere învățământului în limbile naționale prin impunerea unui procent în creștere de ore în limba ucraineană”.

„Soluția găsită de autoritățile de la Kiev, al căror scop era încurajarea folosirii limbii ucrainene și nu limitarea limbilor minoritare, a fost introducerea unui procent între 20 și 60% pentru învățământul aparținând minorităților ale căror state de origine fac parte din Uniunea Europeană. Legea minorităților, adoptată în 2022, conține o serie de prevederi care conservă dreptul minorităților de a-și folosi limbile naționale în învățământ și administrație, deși prevede eventuale limitări în interesul «securității naționale și al unității teritoriale».

Toate aceste legi trebuie privite în contextul agresiunii rusești și al încercării autorităților ucrainene de consolidare națională, în condițiile în care în cauză se află supraviețuirea statului ucrainean.

Cosmin Popa / Sursa foto: Universitatea ”Ovidius” Constanța

Una dintre direcțiile de acțiune ale politicilor rusești de subminare a Ucrainei și a rezistenței sale militare este ostilizarea minorităților naționale, preponderent prin organizarea de provocări și răspândirea de zvonuri. Minoritatea română din Ucraina nu face obiectul unei politici de discriminare speciale. Mai mult decât atâta, la insistențele justificate ale României, autoritățile ucrainene s-au angajat să nu mai mențină în uzul oficial sintagma de «limbă moldovenească».

Pe lângă acestea, în iunie 2023, Ungaria, împreună cu România, au făcut un apel la Comisia de la Veneția cerând ca aceasta să indice Ucrainei necesitatea modificării prevederilor limitative din legislația privind minoritățile, fapt care a dus la amânarea introducerii procentajului obligatoriu de materii în limba ucraineană din învățământul minoritar, până la 1 septembrie 2024”, a precizat Popa.

În privința mecanismelor de funcționare a propagandei ruse în această situație, Țîbrigan a explicat că „această narațiune este redistribuită, aproape într-o sincronizare perfectă, atât de portaluri online afiliate (in)direct propagandei pro-Kremlin, cât și de rețele de website-uri locale care formează așa-numitul «ecosistem media alternativ» marginal, cu un conținut naționalist-iredentist.

Ultimele, servesc deseori drept «sursă» credibilă pentru propaganda rusă, deoarece aceasta nu se poate prezenta deschis publicului din România, mult mai refractar față de discursul Moscovei prin comparație cu vecinii sârbi sau bulgari. Și asta datorită «traumei colective» provocate de «ocupația sovietică» în timpul celui de al Doilea Război Mondial și experiența de decenii a comunismului stalinist și ceaușist”.

„Minoritatea românească «s-a bucurat» dintotdeauna de atenția propagandei pro-Kremlin, chiar și înainte de invazia militară a Rusiei în Ucraina. Acum aceste narațiuni au căpătat pur și simplu tușe mai pronunțate, printr-o reciclare periodică după principiul lui Joseph Goebbels despre minciuna repetată de un milion de ori care se transformă, în cele din urmă, într-o percepție a adevărului”, a mai menționat expertul în combaterea propagandei.

Tema drepturilor religioase ale minorităților naționale din Ucraina

Un alt exemplu prin care propaganda rusă încearcă să ostilizeze Ucraina în rândul statelor vecine este tema drepturilor religioase ale minorităților naționale.

În acest sens, un articol publicat inițial pe site-ul „R3Media.ro” în ianuarie 2023 (preluat de cel puțin alte șapte site-uri pro-ruse, vezi la final), despre despre un preot român din Ucraina care denunță presupuse abuzuri ale autorităților ucrainene. Articolul este intitulat „Mitropolitul român Longhin Jar acuză autoritățile ucrainene: Au început persecuții grele și mari, ne-au distrus complet”.

• Important: Longhin Jar a fost înlocuit din fruntea mănăstirii pe care a înființat-o în Ucraina din cauza numeroaselor injurii aduse conducerii bisericii ortodoxe ucrainene și Patriarhului Bartolomeu. El a binecuvântat în 2018 separarea bisericii ortodoxe ucrainene de Moscova, decizia aspru criticată la vremea aceea de Longhin Jar. Longhin Jar a îmbrățișat în ultimii ani toate narativele rusești, el s-a poziționat de partea partidelor pro-ruse din Ucraina, împotriva pașapoartelor biometrice sau a vaccinării. Mai mult, Longhin s-a situat fățiș de partea Moscovei, numind autoritățile ucrainene „blestemate” și „slujitori ai lui Satan”, potrivit RFI România. După publicarea acestui articol de către R3Media, partidul extremist AUR a organizat un miting în susținerea sa în fața Ambasadei Ucrainei în București, la care au participat Șoșoacă și Simion. Mai multe detalii despre acest subiect, aici.)

„Agitația în jurul temei legate de «libertățile religioase ale românilor din Ucraina» are drept unic temei acțiunile propagandistice prorusești ale Vicarului Eparhiei Cernăuți-Bucovina, fost stareț al Mânăstirii Bănceni, Mihail Vasilievici Jar. În realitate, Mitropolitul Longhin Jar, ale cărui acțiuni fac obiectul unui proces penal intentat de autoritățile de la Kiev, folosește tema libertăților religioase românești pentru a cointeresa autoritățile de la București în acțiunile sale de apărare a Bisericii Ortodoxe Ucrainene dependente de Patriarhatul de la Moscova”, a afirmat istoricul Popa.

Cercetătorul a explicat că  „legăturile politice și financiare ale lui Longhin Jar cu liderii Platformei de opoziție «Pentru Viață», grupare politică pro-rusă din Ucraina care a fost oficial interzisă după începerea agresiunii rusești, sunt vechi și extrem de bine documentate.

Mai mult, în campania sa de apărare a Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Moscova), Longhin Jar a reușit să atragă sprijinul public al unor personaje din România, cum sunt deputatul AUR, Dumitru-Viorel Focșa, dar și actorul Gelu Vișan, care s-a remarcat și el printr-o serie de declarații și gesturi publice pro-Kremlin. Toți aceștia colportează teza presupusei interziceri a folosirii limbii române în bisericile ortodoxe românești dependente de Patriarhia de la Moscova din Ucraina, fără însă să poată produce dovezi concrete ale afirmațiilor lor.

Ceea ce apără însă Longhin Jar – pe care cu siguranță îl vom vedea atacând cu o furie egală Patriarhia de la București, în cazul unei eventuale intrări a unor bisericii ortodoxe românești din Ucraina sub ascultarea Patriarhului Daniel – este de fapt existența unei biserici ortodoxe rusești în Ucraina, pe care Rusia să o folosească pentru punerea în aplicare a politicilor sale distructive. Predicile lui Longhin Jar, mai ales acelea de la Mânăstirea Bănceni, începute de obicei în română și ucraineană, dar invariabil continuate în rusă, sunt expresia fidelă a «ortodoxiei sovietice», care pornește de la premisa că unitatea canonică a ortodoxiei nu poate fi menținută decât prin controlul Patriarhiei de la Moscova asupra tuturor bisericilor naționale ortodoxe din fostul spațiu sovietic.

Deși se prezintă pe sine ca un apărător al drepturilor religioase ale românilor, Mitropolitul Longhin Jar de fapt instrumentalizează aceste sensibilități spre o mai eficientă apărare a Patriarhiei de la Moscova. Așa se explică și absența unei reacții a Moscovei la anunțul planurilor românești de înființare a unei eparhii în Bucovina. Deocamdată, pentru Patriarhia de la Moscova, miza existenței oficiale a unei biserici ortodoxe ucrainene sub ascultarea sa este mai importantă decât pierderea unității canonice din Bucovina de Nord.

Până la schimbarea situației, Mitropolitul Longhin Jar va continua să atace Biserica Ortodoxă a Ucrainei, dependentă de Patriarhia de la Constantinopol, ignorând aparent «pericolul românesc». Odată înlăturat spectrul interzicerii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, cu siguranță că acesta ca continua să-i apere «unitatea», chiar și împotriva Patriarhiei de la București”.

Nicolae Țîbrigan a constatat că, în comparație cu primul exemplu, analizat mai sus, propaganda rusă a folosit de această dată „tactici ușor de recunoscut, mai ales că unele au fost preluate direct de diverse website-uri marginale, cum ar fi rețeaua online afiliată AUR, alături de câteva televiziuni și posturi radio”.

Nicolae Țîbrigan / Sursa foto: Digiforteam.ro

El a enumerat câteva dintre tacticele utilizate în acest caz pentru a propaga dezinformarea:

1. „Amplificarea victimizării: narativele rusești s-au concentrat asupra prezentării lui Longhin Jar drept o «victimă inocentă» a autorităților ucrainene, subliniind în final că ar fi persecutat din motive politice. Aceste narațiuni au fost folosite pentru a crea o percepție favorabilă în rândul enoriașilor din localitate, a-i mobiliza ulterior, și a câștiga totodată simpatia naționaliștilor radicali din România.
2. Exagerarea acuzațiilor: presa pro-Kremlin a exagerat în mod intenționat acuzațiile autorităților ucrainene aduse preotului. Deși acuzațiile de «încălcare a egalității cetățenilor în funcție de convingerile religioase» sunt grave, propaganda a prezentat întreaga situație drept o «conspirație» împotriva «adevăratei credințe» (cum altfel?) și a Bisericii Ortodoxe, în general.
3. Manipularea emoțională: propaganda rusă folosește narative emoționale pentru a stârni reacții de indignare și furie, adică acele emoții mobilizatoare care te fac să distribui respectivele narative pe toate canalele tale de comunicare. Se le faci să devină virale pentru a atinge masa critică de percepție a unei «majorități» virtuale. Imaginile și relatările despre descinderile autorităților ucrainene la mănăstiri și prezența militarilor în afara (nu în interiorul) mănăstirii de la Bănceni au fost folosite ca instrumente ale războiului hibrid rusesc împotriva Ucrainei.
4. Polarizarea: propaganda rusă a încercat să amplifice și mai mult tensiunile dintre credincioșii ortodocși din Ucraina. Prin prezentarea preotului drept «victimă» a autorităților ucrainene, Moscova a încercat să creeze un conflict deschis între credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene (afiliată Patriarhiei Moscovei) și cei ai Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (în comuniune cu Patriarhia Ecumenică).
5. Minimalizarea aspectelor neconvenabile: propaganda a minimalizat declarațiile controversate și injuriile rostite public de preotul Longhin Jar chiar în biserică la adresa Bisericii Ortodoxe și Patriarhului Bartolomeu, ca acțiuni subversive în favoarea Rusiei. Toate narațiunile propagandistice despre Longhin Jar creau o perspectivă unilaterală, omițând informații relevante despre trecutul acestuia.

Pentru a combate aceste două teme de propagandă, este crucial să se ofere cât mai multe informații corecte și echilibrate despre situația reală a minorității românești din Ucraina, inclusiv care sunt efectele și progresele recente în rândul comunității românești din ale aplicării Legii educației din Ucraina”.

Articolul publicat inițial de VestidinRusia.com: https://www.vestidinrusia.com/2023/01/03/prin-mass-media-romane-impertinenta-nationalismului-xenofob-ucrainean/

Articolul a fost preluat de alte site-urile pro-rusești:

• https://www.infobrasov.net/impertinenta-nationalismului-xenofob-ucrainean-este-momentul-intoarcerii-armelor-diplomatiei/
• https://www.activenews.ro/opinii/Prof.-Tiberiu-Tudor-IMPERTINENTA-EXTREMISMULUI-XENOFOB-UCRAINEAN.-A-sosit-momentul-denuntarii-Tratatului-cu-Ucraina-178477
• https://ioncoja.ro/obraznicia-kievleana/
• https://politicaapocalipsei.net/2022/12/28/tovarasul-ciuca-fata-cu-reactiunea/
• https://www.art-emis.ro/analize/impertinenta-nationalismului-xenofob-ucrainean-prof-univ-dr-tiberiu-tudor
• https://ziarulnatiunea.ro/2022/12/28/impertinenta-nationalismului-xenofob-ucrainean/

Articolul publicat inițial de R3Media.ro: https://r3media.ro/mitropolitul-roman-longhin-jar-acuza-autoritatile-ucrainene-au-inceput-prigoanele-grele-si-mari-ne-au-distrus-complet/

Preluat de următoarele site-uri pro-ruse:

• https://60m.ro/preotii-romani-din-ucraina-traiesc-zile-de-cosmar-ucrainenii-au-venit-peste-noi-au-intrat-cu-armele-au-pus-staretii-la-zid/
• https://www.art-emis.ro/jurnalistica/prigoana-impotriva-preotilor-romani-din-ucraina
• https://ziarulnatiunea.ro/2023/02/01/este-mai-bine-sa-ne-rugam-la-dumnezeu-in-limba-ucraineana-iar-nu-in-romana/
• https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/episcopul-longhin/
• https://ortodoxiacatacombe.wordpress.com/2023/01/23/de-ce-lupta-satanistii-pentru-distrugerea-sfintei-manastiri-frasinei/
• https://www.incorectpolitic.com/teroare-anticlericala-in-ucraina-au-intrat-noaptea-la-mitropolie-la-cernauti-au-intrat-noaptea-peste-ei-in-case-cu-automate-nu-te-poti-ruga-nici-la-dumnezeu-dormi-cu-frica-in-casa/
• https://noutati.info/marturiile-tulburatoare-ale-preotilor-romani-din-ucraina-au-inceput-prigoanele-grele-si-mari-de-ce-vor-sa-l-dea-in-judecata-pe-zelenski/