Cum ar putea Trump să dea peste cap NATO

Președintele Donald Trump are la dispoziție mai multe scenarii ca să submineze unitatea NATO fără să retragă în mod efectiv Statele Unite din alianța politico-militară, una dintre variante fiind erodarea încrederii care stă la baza existenței organizației. Unele voci cred că acest proces a început deja.

Afară din NATO?

Într-un material dedicat acestui subiect, Newsweek a scris despre îngrijorările europenilor cu privire la posibilitatea ca Statele Unite, sub președintele Trump, să abandoneze NATO.

Temerile acestora au venit în contextul în care ideea retragerii Statelor Unite din alianța politico-militară formată în 1949 prin Tratatul de la Washington a fost intens vehiculată de diverși republicani și de șeful SpaceX și Tesla, Elon Musk, în ultimele săptămâni, în contextul negocierilor privind încheierea conflictului dintre Ucraina și Rusia.

În timp ce președintele Trump ar fi sugerat în privat retragerea SUA din alianță în timpul primului său mandat, senatorul republican Mike Lee (Utah) a susținut public acest demers. El a declarat că este “timpul să plecăm” din NATO, după ce țările aliate au organizat la Londra o reuniune de urgență cu Ucraina, fără participarea SUA.

Într-o postare făcută pe X, Lee a afirmat că, dacă “NATO merge mai departe fără SUA,” atunci și Statele Unite ar trebui “să meargă mai departe fără NATO.”

Ulterior, el a sugerat mai multe denumiri pentru această mișcare. “Cum ar trebui să numim mișcarea de retragere a Americii din NATO? AmerExit? NATexit?” a scris Lee într-un mesaj pe X, făcând aluzie la Brexit, termenul folosit pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

“E un lucru bun că aliații noștri din NATO ne oferă condiții comerciale favorabile, având în vedere că noi asigurăm o parte disproporționat de mare din nevoile lor de securitate. Ah, stai… Nu o fac,” a adăugat Lee într-o altă postare.

https://x.com/BasedMikeLee/status/1896613593543766480

Thomas Massie, un republican ce reprezintă Kentucky în camera inferioară a legislativului de la Washington, a scris și el că “NATO este o relicvă a Războiului Rece care ar trebui relegată la un chioșc informativ în (Muzeul) Smithsonian.”

https://x.com/elonmusk/status/1896215434351009945

Iar Anna Paulina Luna, o republicană din Florida, a postat pe X: “Este timpul ca Statele Unite să iasă din NATO!” (https://x.com/realannapaulina/status/1896394619094802507)

Comentariile legislatorilor american au fost făcute după ce Musk, care conduce nou-înființatul Departament pentru Eficiența Guvernamentală (DOGE) din Administrația Trump, și-a exprimat sprijinul pentru retragerea din NATO. Musk a scris “sunt de acord” într-un mesaj pe X, ca răspuns la o altă postare care susținea că a venit timpul ca SUA să se desprindă de NATO și de Națiunile Unite.

“Chiar ar trebui să o facem. Nu are sens ca America să plătească pentru apărarea Europei,” a scris miliardarul, care este considerat un apropiat al președintelui Trump.

https://x.com/elonmusk/status/1898601328722489362

Potrivit celor de la Newsweek, nu ar fi nepărat necesar ca Trump să retragă oficial SUA din NATO pentru a destrăma alianța. Casa Albă are numeroase opțiuni pentru a submina organizația de apărare, dacă își dorește acest lucru. Potrivit experților, tot ce ar trebui pentru a pune capăt efectiv NATO, fără o retragere formală, ar fi ca Administrația Trump să erodeze încrederea care stă la baza existenței acestei alianțe.

Pentru mulți, acest proces a început deja, a scris Newsweek.

Calea legală

Într-o analiză recentă, am scris că retragerea SUA din NATO, așa cum solicită unii republicani influenți, ar necesita aprobarea Congresului.

Conform Articolului 13 al Tratatului Atlanticului de Nord, orice stat membru care dorește să se retragă din NATO trebuie să ofere un preaviz de 12 luni. Cu alte cuvinte, pentru a retrage oficial SUA din NATO, Administrația Trump ar trebui să ofere un preaviz de un an.

Procesul de retragere este unic deoarece notificarea este transmisă mai întâi guvernului SUA, care apoi informează celelalte state membre. Acest lucru reflectă rolul istoric al Statelor Unite ca pilon central în fondarea și conducerea NATO.

Această prevedere a fost concepută presupunând că statele membre vor rămâne angajate pe termen lung, asigurând astfel stabilitatea alianței. Deși niciun stat nu s-a retras complet din NATO, Franța (1966-2009) și Grecia (1974-1980) s-au distanțat parțial la anumite momente, dar ulterior s-au reintegrat complet.

Trump ar trebui, de asemenea, să se consulte cu și apoi să notifice Comisia pentru Relații Externe a Senatului, precum și Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților.

O dispoziție bipartizană inclusă în așa-numita National Defense Authorization Bill sau Legea de Autorizare a Apărării Naționale din 2023 prevede că ramura executivă ar trebui să obțină sprijinul a 60 de senatori sau să adopte o legislație în Congres pentru a ieși din alianță.

Astfel, conform legii, președintele nu poate modifica statutul de membru al NATO, inclusiv suspendarea, încetarea sau retragerea, “decât cu sfatul și consimțământul Senatului, cu condiția ca două treimi dintre senatorii prezenți să fie de acord, sau în conformitate cu o lege adoptată de Congres.”

Reamintim că, în prezent, republicanii au o majoritate fragilă în Camera Reprezentanților, cu 218 de mandate din totalul de 435. Democrații dețin 215 locuri, iar două mandate sunt vacante.

În Senat, republicanii au o majoritate cu 53 de locuri din totalul de 100, în timp ce Partidul Democrat beneficiază de 45 de mandate, iar independenții care votează de obicei cu democrații dețin două scaune.

Susținerea din partea Congresului a unei eventuale ieșiri a SUA din NATO ar fi în prezent, așadar, aproape imposibilă – în condițiile în care democrații par unanimi în a rămâne în alianță, iar numărul republicanilor care ar sprijini un AmeriExit nu ar fi suficient, cred analiștii de peste ocean.

Alte variante

Dar, mai degrabă decât să urmeze această cale, Trump ar putea adopta mai multe strategii care, de facto, ar duce la destrămarea alianței fără a recurge la formalitățile dramatice ale retragerii din NATO, a precizat Newsweek.

• Nerespectarea angajamentului privind Articolul 5

În acest sens, revista l-a citat pe David Blagden, profesor asociat de securitate internațională și strategie la Exeter University din Marea Britanie care a spus că “procesul informal ar fi chiar mai ușor.” Un simplu zvon lansat de Administrația Trump că SUA nu și-ar respecta angajamentul față de Articolul 5 ar face ca o mare parte din credibilitatea NATO să fie “practic moartă,” a afirmat expertul.

Articolul 5 este piatra de temelie a NATO. Acesta este articolul din tratatul fondator al alianței care obligă statele membre să vină în ajutorul oricărui membru atacat, răspunzând în modul pe care îl consideră adecvat.  Alianța a invocat o singură dată Articolul 5 -după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite.

Arsenalul nuclear impresionant al Americii, al doilea ca mărime după cel al Rusiei, a oferit istoric un factor de descurajare puternic împotriva oricărui atac împotriva unui stat NATO. Deși și Regatul Unit și Franța dețin un număr redus de arme nucleare, există îndoieli majore cu privire la circumstanțele în care Londra și Parisul ar lua în considerare utilizarea acestor arme, precum și îngrijorări profunde legate de faptul că acestea nu ar fi un factor de descurajare suficient fără vastul arsenal nuclear american. Tot ce ar fi necesar este ca statele NATO și adversarii alianței să pună la îndoială angajamentul Americii față de Articolul 5, a explicat Blagden.

“Deja, acea încredere care era inima relației a început să se erodeze,” a adăugat Neil Melvin, director de securitate internațională la think tank-ul Royal United Services Institute (RUSI).

“Este mai puțin despre un proces formal de părăsire a alianței și mai mult despre îndoiala care începe să se strecoare în privința faptului că SUA va fi cu adevărat acolo,” a declarat Melvin.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus de altfel luna trecută liderilor europeni că “nu pot exclude posibilitatea ca America să spună nu Europei într-o chestiune care o amenință.”

Dar oficialii NATO de rang înalt din Europa au încercat să minimizeze îngrijorările lor. De exemplu, vorbind la un summit al liderilor europeni la Londra, la începutul acestei luni, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Trump “este total angajat față de Articolul 5, față de NATO.”

• Refuzul de a apăra membrii care nu plătesc suficient

Trump ar putea, de asemenea, să sugereze public că SUA ar apăra doar statele NATO care cheltuiesc ceea ce administrația consideră a fi suficient pentru apărare. Acest lucru ar slăbi și mai mult alianța, a spus Blagden.

Trump a sugerat de mai multe ori că SUA nu ar apăra statele din alianță care “nu plătesc” ceea ce el consideră a fi partea lor corectă.

“Dacă nu plătesc, nu o să le apăr,” a spus Trump într-o declarație recentă din Biroul Oval. “Nu, nu o să le apăr.”

Iar în februarie 2024, în timpul unui miting de campanie la Conway, în Carolina de Sud, Trump a sugerat că Rusia ar trebui să atace aliații care nu-și vor achita contribuţiile la bugetul alianței. (https://www.npr.org/2024/02/11/1230658309/trump-would-encourage-russia-to-attack-nato-allies-who-dont-pay-bills)

“Dacă nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne veți proteja?” și-a amintit Trump că a fost întrebat de liderul unei alte “țări mari” în timp ce era președinte. Acesta i-ar fi prezentat o situație ipotetică în care țara sa nu își îndeplinea obligațiile financiare în cadrul NATO și ar fost atacată de Moscova.

“I-am spus: Nu ai plătit? Ești delincvent?… Nu, nu te-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja (pe ruși) să facă ce naiba vor vrea. Trebuie să plătești,” i-ar fi declarat președintele Trump omologului său occidental, potrivit NPR.

Trump a precizat că discuția despre Rusia a avut loc în timpul unei întâlniri a liderilor ţărilor NATO.

Iar cu doar câteva ore înainte de mitingul electoral din Carolina de Sud, republicanul a cerut pe contul său de Truth Social încetarea ajutorului străin “FĂRĂ CONDIȚII ATAȘATE,” argumentând că SUA ar trebui să facă schimbări în modul în care oferă bani aliaților săi.

“DIN ACEST PUNCT ÎNAINTE, NE ASCULTĂ SENATUL SUA (?), NU TREBUIE OFERIȚI NICIUN BAN SUB FORMĂ DE AJUTOR STRĂIN NICIUNIEI ȚĂRĂ DECÂT DACĂ ESTE FĂCUT CA UN ÎMPRUMUT, NU DOAR CA UN AJUTOR,” a scris Trump cu majuscule.

Trump a adăugat că banii ar putea fi împrumuți “ÎN CONDIȚII EXTRAORDINAR DE BUNE,” fără dobândă și fără dată de rambursare.

Dar a remarcat că, “DACĂ ȚARA PE CARE O AJUTĂM SE ÎNTOARCE VREODATĂ ÎMPOTRIVA NOI, SAU SE VA ÎMBOGĂȚI CÂNDVA ÎN VIITOR, ÎMPRUMUTUL VA FI PLĂTIT ȘI BANII ÎNAPOIAȚI STATELOR UNITE.”

De partea sa, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a încurajat și el statele membre să-și mărească cheltuielile pentru apărare.

Potrivit BBC, 23 de țări vor atinge ținta de 2% din cheltuielile naționale pentru NATO în 2024, comparativ cu doar trei state în 2014.

Țările care au cheltuit tradițional cea mai mare pondere din PIB pentru apărare sunt Statele Unite și cele aflate aproape de Rusia, cum ar fi Polonia și statele baltice.

Astfel, în 2023, Statele Unite au cheltuit 3,3% din PIB-ul său pentru cheltuieli de apărare, ajungând la 880 de miliarde de dolari, potrivit Institutului Peterson pentru Economie Internațională, cu sediul în Washington. Peste 50% din finanțarea NATO provine din SUA, în timp ce alți aliați, precum Regatul Unit, Franța și Germania, au contribuit cu între 4% și 8% la finanțarea NATO în ultimii ani.

Statele Unite și Germania sunt cei mai mari contribuabili la bugetul militar al NATO, bugetul civil și programul de investiții în securitate, cu aproape 16% fiecare, urmate de Marea Britanie cu 11% și Franța cu 10%, conform unei fișe informative NATO.

Mai mult, Trump și oficialii de rang înalt de la Washington au cerut recent ca statele membre NATO să ajungă acum la 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare.

Oficialii europeni recunosc că cheltuielile trebuie să crească semnificativ peste 2%, și că SUA au purtat prea mult povara Europei, dar se feresc să se angajeze la cifra de 5%, care este pur și simplu nerealistă pentru multe țări în momentul de față.

“Ai putea ajunge la scenarii foarte negative de trădare, fără ca SUA să fie formal în afara NATO, și acesta este lucrul înfricoșător cu care guvernele europene trebuie să se confrunte acum,” a declarat Edward Hunter Christie, un fost oficial NATO.

• Scăderea numărului de trupe americane în Europa sau retragerea completă

Din punct de vedere militar, Trump ar putea reduce prezența semnificativă a armatei americane din Europa, pe care SUA au menținut-o decenii la rând, fără a face declarații oficiale despre retragerea din NATO. Statele Unite au spus deja că își refocusază atenția pe China, dar această schimbare de direcție a fost însoțită de declarații critice la adresa aliaților istorici ai Americii și o apropiere de Moscova.

Așa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu discursul susținut pe 14 februarie de vicepreședintele JD Vance la Conferința de Securitate de la München, unde acesta a criticat dur liderii europeni, acuzându-i că încearcă să suprime opiniile politice de dreapta.

În speech-ul ținut la Bayerischer Hof Hotel din capitala bavareză, și care a fost lăudat de conservatorii din Statele Unite, numărul 2 de la Casa Albă a declarat că acțiunile recente de cenzură din Europa reprezintă o amenințare mai mare pentru existența continentului decât Rusia. (https://www.g4media.ro/conservatorii-din-sua-jubileaza-jd-vance-a-pus-la-punct-europa-woke.html)

În acest context, Newsweek a scris că Trump ar putea reduce numărul celor zeci de mii de soldați americani staționați în Europa, concentrați în mare parte în Europa Centrală.

• Adoptarea strategiei “NATO latentă”

De asemenea, Trump ar putea adopta o strategie propusă de academicianul conservator Sumantra Maitra, care a sugerat o “NATO latentă,” în care soldații și echipamentele americane sunt retrase din Europa, dar continentul păstrează umbrela nucleară a SUA și o prezență navală americană.

Newsweek a citat date ale experților care afirmă că SUA au aproximativ 100 de bombe nucleare tactice desfășurate în cinci țări europene membre NATO, inclusiv Germania și Belgia. Avioanele de atac operate de forțele aeriene europene sunt certificate pentru a transporta aceste bombe.

Menținerea acestei prezențe, în timp ce forțele americane terestre sunt retrase, ar putea fi o modalitate prin care Statele Unite să preseze Europa să preia apărarea continentului pe uscat, dar să păstreze factorul de descurajare al forțelor aeriene și navale americane, a spus Blagden.

În acest context, trebuie precizat că NBC News a relatat săptămând trecută, citând doi oficiali din domeniul apărării și un document al Pentagonului, că Administrația Trump ia în considerare renunțarea la controlul asupra rolului de Supreme Allied Commander Europe sau Comandant Suprem al Aliaților din Europa al NATO.

Predarea acestui rol, cunoscut informal sub denumirea de SACEUR, “ar fi văzută în Europa ca un semnal semnificativ de îndepărtare de la alianță,” a declarat amiralul în retragere James Stavridis, care a ocupat funcția de SACEUR între 2009 și 2013. America a deținut acest post timp de 75 de ani, începând cu Dwight D. Eisenhower.

Din cele 11 comandamente de luptă ale armatei SUA, cinci ar putea fi combinate într-un nou plan, au mai spus cei doi oficiali din domeniul apărării. Comandamentul european al SUA și Comandamentul african al SUA ar putea fi fuzionate într-un singur comandament cu sediul în Germania, la fel cum Comandamentul Sud, cu sediul în Florida, ar putea fi combinat cu Comandamentul Nord, conform raportului.

Este probabil ca SUA să reducă prezența forțelor sale în Europa, iar personalul militar rămas ar fi “mai puțin dedicat apărării Europei,” a declarat Christie. SUA ar putea păstra baze și personal staționat acolo pentru a proiecta puterea în Orientul Mijlociu și pentru a menține sisteme de avertizare timpurie pentru rachete, a spus expertul, dar nu pentru a descuraja Rusia să atace Europa. “Probabilitatea unei retrageri substanțiale a SUA sau chiar a unei abandonări a Europei în fața Rusiei este suficient de mare acum încât niciun guvern european responsabil nu își poate permite să nu pregătească planuri de apărare care să presupună că nu va exista asistență din partea Statelor Unite,” a afirmat Christie.

• Neparticiparea la exerciții NATO

SUA ar putea, de asemenea, să oprească participarea la exercițiile NATO, reducând integrarea trupelor americane cu modul în care țările aliate ar răspunde la crizele din Europa. De altfel, NATO a desfășurat luna trecută cele mai mari exerciții militare ale anului, iar în acestea nu a fost prezent niciun soldat american. Steadfast Dart 2025 au avut loc cu participarea militarilor din Bulgaria, Franța, Grecia, Italia, România, Spania, Slovenia, Turcia și Regatul Unit.

Exercițiile au fost prima desfășurare pe scară largă a forțelor aliate de răspuns al NATO. Scopul lor a fost de a demonstra capacitatea Alianței de a desfășura rapid forțe din Europa pe flancul estic și să garanteze că, în cazul unui conflict în curs de desfășurare, ele pot asigura forță, foc și efect (cunoscute și ca cele trei F – force, fire, effect).

• Alte metode de presiune

Absența SUA se poate resimți și în alte părți, a scris Newsweek. Într-o aparentă încercare de a pune presiune asupra Kievului pentru a accepta propunerile americane de încetare a focului, Trump a întrerupt ajutorul militar destinat guvernului de la Kiev la începutul acestei luni și a amplificat rapid presiunea asupra ucrainenilor prin întreruperea accesului Ucrainei la informațiile provenite din SUA.

De acum înainte, planificarea europeană trebuie să ia în considerare modul în care SUA s-a comportat față de Ucraina, considerând acest comportament drept un posibil model pentru modul în care Washingtonul ar putea interacționa cu unul dintre aliații săi europeni, a spus Christie. “Chiar dacă SUA nu intenționează să trădeze aliații din tratate, întreruperea ajutorului și a informațiilor pentru Ucraina, o națiune parteneră aflată în război, nu vor fi niciodată uitate,” a spus Christie.

SUA au o serie diversificată de relații de schimb de informații cu diferite țări europene, dar, la fel ca NATO, schimbul de informații depinde de încredere, a spus Melvin.

SUA fac parte din rețeaua de schimb de informații formată din cinci națiuni, denumită Five Eyes, care include și Canada, Regatul Unit, Australia și Noua Zeelandă. Trei dintre membrii acestei rețele sunt membri NATO, iar deja există indicii că foști și actuali membri ai comunității de informații din cadrul Five Eyes sunt îngrijorați cu privire la modul în care alianța ar putea fi compromisă cu Trump la conducere.

Oficialii americani ar putea, de asemenea, să oprească participarea la anumite întâlniri NATO, în special cele care se concentrează pe angajarea de forțe sau sprijinirea Europei într-un anumit scenariu, ar putea să participe la reuniuni și să rămână tăcuți, să stea în tribună sau să voteze împotriva măsurilor care necesită consens etc. Acest lucru ar trimite un mesaj puternic membrilor NATO că SUA nu va veni în apărarea Europei într-un posibil conflict, a spus el. Reuters a raportat de altfel săptămâna trecută că multiple agenții de securitate națională au încetat să colaboreze cu aliații europeni în grupuri de lucru înființate în administrația precedentă pentru a detecta și contracara sabotajele rusești și atacurile din așa-numita zonă gri.

Surse: Newsweek, NPR, BBC, NBC News, nato.int, congress.gov, X