G4Media.ro

Cum ar putea certurile politice din SUA să forțeze Ucraina la un…

Sursa: Captură CNBC

Cum ar putea certurile politice din SUA să forțeze Ucraina la un compromis cu Rusia

Disputele de pe scenă politică din Statele Unite, inclusiv cele legate de diminuarea sprijinului popular pentru continuarea susținerii Ucrainei și posibila revenire a lui Donald Trump în Biroul Oval în 2024, ar putea forța Kievul să ajungă la un compromis cu Moscova în ceea ce privește conflictul dintre ele. Acest scenariu a fost de altfel unul dintre cele prognozate recent de analiști americani care au descris câteva moduri în care s-ar putea termina războiul din Europa de Est.

Nevoia de compromis

Un material de opinie publicat de Wall Strret Journal se referă la dimensiunile politice ale războiului din Ucraina, care sunt extrem de importante. Publicația notează că, în calitate de lider al coaliției internaționale care sprijină Kievul, președintele Joe Biden trebuie să păstreze sprijinul intern pentru contribuția financiară masivă a Statelor Unite pentru Ucraina, menținând în același timp unitatea coaliției aliate.

Ziarul susține că liderul american s-a descurcat mai bine cu ultima sarcină decât cu prima. Deși au existat dezacorduri cu aliații cu privire la tipurile de arme pe care ar trebui să le primească Ucraina și ritmul de livrare al acestora, Biden a oferit o susținere importantă guvernului de la Kiev. Chiar dacă, așa cum remarcă analiștii, liderul de la Casa Albă a procedat uneori mai lent decât ar fi preferat alte țări, în special cele din Europa de Est, el a realizat suficient de multe pentru a tempera nemulțumirea coaliției în timp ce a ajutat Ucraina cu capacități ofensive și de apărare aeriană eficiente.

În condițiile în care Ucraina și-a început mult așteptata contraofensivă la începutul lunii iunie, problemele legate de ceea ce urmează s-au mutat în centrul discuțiilor din cadrul coaliției.

Oficial, aliații s-au angajat să ajute Ucraina „atâta timp cât este nevoie,” a afirmat Wall Street Journal. Întrebarea esențială, crede publicația, este legată de ce înseamnă acest lucru pentru Ucraina și pentru aliații săi.

„Pentru președintele Volodimir Zelenski, răspunsul este clar: atâta timp cât este nevoie pentru a îndepărta trupele ruse de pe teritoriul ucrainean recunoscut internațional,” afirmă ziariștii americani. Pentru alianță, răspunsul este însă altul: „atâta timp cât este nevoie că trupele ucrainene să recâștige cât mai mult teritoriu, cu rezultatul actualei contraofensive definind un posibil perimetru.”

În opinia autorului, 2023 va fi „anul decisiv pentru război,” iar până la sfârșitul anului, „sprijinul pentru încetarea focului ca preludiu al negocierilor va deveni prea puternic pentru a rezista,” chiar dacă unii aliați est-europeni se îndoiesc că aceasta ar fi cea mai bună soluție. Unul dintre motive ar fi acela că coaliția internațională nu este pregătită să-și mențină nivelul actual de efort pentru un război de uzură, desfășurat în tranșee, care să dureze la fel de mult ca Primul Război Mondial.

Autorul afirmă că „această realitate dură va fi o pastilă amară pentru majoritatea ucrainenilor,” care vor să-și elibereze tot teritoriul ocupat de ruși. Președintele Zelenski, care și-a încurajat oamenii să creadă că acest obiectiv nu este doar corect, ci și posibil, nu îi poate convinge să accepte mai puțin, decât dacă țara sa primește garanții de securitate obligatorii – simultan cu un parcurs credibil vizând aderarea accelerată a Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

În opinia analistului american, vestea bună este că NATO se apropie de un acord asupra unui astfel de pachet de securitate, în timp ce se pregătește pentru reuniunea anuală de luna viitoare, care va avea loc la Vilnius. Deși semnalele recente au fost amestecate, Biden ar putea accepta sugestia, promovată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că Ucraina ar putea adera la NATO după război fără a parcurge pașii pregătitori lungi și elaborați solicitați de obicei candidaților. Franța, Germania și multe țări din Europa de Est indică, de asemenea, că sunt deschise la acest plan. În acest cadru, ar trebui să fie posibil să se elaboreze garanțiile de securitate de care ar avea nevoie Ucraina înainte de a adera la NATO.

Disputele politice din SUA

Wall Street Journal scrie că Ucraina ar putea fi forțată să accepte aceste aranjamente, care ar însemna probabil pierderea permanentă a unei părți substanțiale din teritoriul său recunoscut internațional, din cauza evenimentelor de pe scena politică americană.

Publicația se referă, în primul rând, la suportul american pentru Ucraina, precizând că, la început, acesta a fost puternic bipartizan.

Acest lucru s-a schimbat însă între timp. În timp ce democrații continuă să susțină nivelurile actuale de asistență pentru Kiev, ponderea republicanilor care cred că SUA fac prea mult a crescut constant, de la 9% în martie 2022 la 44% astăzi, potrivit Pew Research.

Recent, președintele Camerei Reprezentanților, republicanul Kevin McCarthy, a respins un plan susținut atât de liderul majorității din Senat, Chuck Schumer, cât și de liderul minorității, Mitch McConnell, care ar oferi ajutor suplimentar Ucrainei în afara procesului normal de creditare, pentru care acordul de plafonare a datoriei – adoptat recent de Congres și semnat de Biden – impune plafoane pentru cheltuielile atât din industria de apărare, cât și pentru cele nemilitare.

Așa cum scriam recent, fondurile pentru ajutoarele militare pe care Statele Unite le-au oferit guvernului de la Kiev până în acest moment, totalizând circa 50 de miliarde de dolari (la care se mai adaugă încă 24 de miliarde de dolari în asistență financiară și alte 4 miliarde în sprijin umanitar – https://www.ifw-kiel.de/topics/war-against-ukraine/ukraine-support-tracker/), sunt pe cale să se termine în toamna acestui an, iar Administrația Biden nu se grăbește să solicite un nou pachet de susținere pentru Ucraina. Experții se întreabă de ce Casa Albă nu se grăbește să ceară Congresului noi ajutoare pentru țara atacată de Rusia, printre motive fiind cel mai probabil campania electorală din Statele Unite pentru alegerile din noiembrie 2024. (https://www.g4media.ro/banii-americani-pentru-ucraina-se-vor-termina-in-septembrie-ce-va-face-biden.html)

În al doilea rând, Zelenski și guvernul sau trebuie să ia în considerare și posibilitatea ca Donald Trump să revină la Biroul Oval după alegerile din toamna anului viitor. Republicanul a promis că va pune capăt războiului în 24 de ore de la preluarea mandatului, fără însă să explice cum va face asta.

Wall Street Journal afirmă că există toate motivele să credem că republicanul ar inversa rapid politică actuală, slăbind capacitatea Ucrainei de a rezista agresiunii ruse.

De aceea ziarul consideră că, „cu excepția cazului în care Zelenski este pregătit să parieze viitorul țării sale pe capriciile alegătorilor americani, el ar trebui să ia în considerare în mod serios să încheie cea mai bună înțelegere pe care o poate obține de la aliații săi, în timp ce sprijinul (pentru Ucraina) rămâne puternic… Acum este clar că Europa trebuie să se termine la granița Ucrainei cu Rusia. Pentru pacea lumii, Occidentul trebuie să stabilească această graniță și să o apere împotriva agresiunii viitoare din partea unei națiuni care nu va fi niciodată europeană.”

În sfârșit, un alt factor important este legat de rezultatul contraofensivei actuale a ucrainienilor. Foarte multe depind de cele ce se va întâmpla în cursul campaniei militare a Ucrainei, unul dintre aceste lucruri fiind chiar reputația politică a lui Biden.

Prin sprijinul necondiționat acordat guvernului de la Kiev, Biden și-a pus în joc agenda internă, cât și relațiile cu aliații. Un succes militar ucrainean va confirma pariul intern și extern reușit făcut de liderul de la Casa Albă. Un semieșec sau chiar un insucces major al armatei lui Zelenski va influența fără îndoială negativ suportul americanilor pentru Ucraina, precum și susținerea țărilor care și-au exprimat constant scepticismul privind livrarea de arme și bani guvernului de la Kiev. Mizele sunt așadar uriașe și pentru președintele Statelor Unite.

Scenarii de război

Încheierea unui armistițiu între cei doi adversari reprezintă unul dintre scenariile pe care le-au prognozat recent analiștii citați de Business Insider, aceștia descriind cel puțin șase moduri în care ar putea să se desfășoare și să se încheie conflictul dintre Ucraina și Rusia.

În afară de războiul pe termen lung, victoria Rusiei, retragerea trupelor Moscovei și victoria Ucrainei, escaladarea nucleară a conflictului sau atragerea directă a NATO în conflagrație, experții au vorbit despre un posibil armistițiu între părți, precum și despre un eventual acord de pace Ucraina-Rusia.

În ceea ce privește armistițiul, Seth Jones, directorul Programului de securitate internațională al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (Center for Strategic and International Studies – CSIS), a afirmat că următoarea etapă a conflictului va fi determinată de cât de repede sau de încet va reuși contraofensiva Ucrainei să recupereze teritoriile ocupate de ruși.

Dacă eforturile ucrainienilor vor fi blocate de rezistența rușilor și ofensiva va stagna, acest lucru ar putea ridica perspectiva unor discuții cu Rusia, care ar fi probabil încurajate de unele țări occidentale, a afirmat expertul.

O opinie similară a împărtășit recent și The Telegraph, care a scris că dacă ucrainienii nu vor înregistra progrese până la summitul NATO de la Vilnius, din iulie, acest lucru ar putea amplifica scepticismul celor celor au ridicat obiecții în ceea ce privește trimiterea de arme suplimentare guvernului de la Kiev.

În opinia ziarului britanic, „riscul este ca oameni ca Emmanuel Macron și Olaf Scholz să-și reînnoiască lobby-ul pentru a presa Kievul spre un tratat de pace înainte de încheierea anului.”

Dacă însă Ucraina ar fi capabilă să recupereze o parte din teritoriul ccupat de Rusia (de la actualul 20% la aproximativ 10-15%), Kievul ar fi mai puțin probabil dispus să negocieze, a afirmat Seth Jones.

Negocierile s-ar putea finaliza cu o încetare temporară a focului, care ar putea duce la o situație similară cu cea existentă între Coreea de Nord și Coreea de Sud. Niciuna dintre părțile din Peninsula Coreeană nu recunoaște că războiul început în 1950 s-a încheiat, iar tensiunile dintre ele sunt constante.

„Acesta probabil nu ar fi un sfârșit, totuși, acesta ar fi starea de război activ în declin, cel puțin temporar, și devine ceva mai aproape de un conflict înghețat care se poate încălzi sau răci în funcție de o gamă de factori,” a afirmat expertul CSIS.

În acest scenariu, Rusia ar putea spera că SUA și alte țări occidentale își vor pierde interesul pentru conflict și pentru sprijinirea Ucrainei. „Aceasta ar schimba în cele din urmă raportul de putere în favoarea Rusiei și ar permite acesteia să recucerească teritoriul așa cum și-ar fi dorit în mod ideal în februarie” trecut, a spus Jones.

Scenariul unui conflict înghețat în Ucraina nu este unul nou. În mai, POLITICO a dezvăluit că oficiali americani din diferite agenții guvernamentale și de la Casa Albă se pregătesc pentru posibilitatea din ce în ce mai mare ca războiul Rusia-Ucraina să se transforme într-un conflict înghețat care va dura mulți ani – poate decenii -, similar unor confruntări de lungă durată care există în Peninsula Coreeană, Asia de Sud și nu numai.

Un acord de pace?

Pe de altă parte, este posibil ca războiul să se încheie cu un acord de pace, dar Seth Jones a spus că crede că Putin este „prea adânc implicat în acest moment,” deoarece „a angajat mult prea mult capital politic și militar în prezent pentru a se extrage din război fără a avea succese foarte clare.”

Jones a afirmat că, deși nu este clar ce va accepta Putin drept „succes,” omul forte de la Kremlin s-ar putea mulțumi ca Rusia să păstreze părți din teritoriul ucrainean pe care le-a capturat în est și sud, pe care apoi le-ar putea descrie drept obiectivul „operațiunii militare speciale” pe care a declanșat-o în februarie 2022. (Reamintim că, într-un discurs susținut la Kremlin în octombrie trecut, președintele Putin a anunțat anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Herson și Zapororjie, a căror cetățeni, a spus el, vor aparține Rusiei „pentru totdeauna.”)

Întrebarea mai dificilă este la ce ar fi dispusă Ucraina să renunțe într-o înțelegere, a a declarat expertul britanic. Președintele Zelenski a afirmat constant că obiectivul Ucrainei este să recupereze toate părțile ocupate de ruși, inclusiv Peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014.

„Cred că (un acord de pace) este foarte puțin probabil în acest climat și cred că ar fi probabil sinucigaș atât pentru Putin, cât și pentru Zelenski să facă orice fel de concesie,” a spus Jones.

Surse: Wall Street Journal, Business Insider, The Telegraph, Politico, Pew Research, Kiel Institute

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

1 comentariu

  1. Daca Ucraina intra in viitorul apropiat in NATO, sarind unii pasi altfel obligatorii, fara ca sa isi fi eliberat cea mai mare parte a teritoriului si incheind un armistitiu sau chiar pace cu Rusia, nu vad de ce nu va atrage de partea sa NATO intr-o continuare a razboiului de eliberare a teritoriilor ramase sub ocupatie rusa.
    PS. Foarte riscant dar ce altceva sa faci in loc sa lasi inamicului pamantul tau ?!