Cum a stricat Ungaria planurile UE pentru Ucraina

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

La patru ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina, liderii Uniunii Europene au mers la Kiev fără noile sancțiuni împotriva Moscovei și fără împrumutul de 90 de miliarde de euro promise lui Volodimir Zelenski, după ce Ungaria a blocat ambele inițiative din cauza unei dispute legate de petrol, tensionând și mai mult relațiile dintre statele membre și punând sub semnul întrebării unitatea europeană. Disputa are în centrul ei conducta Drujba, instalația prin care Ungaria își asigură majoritatea petrolului rusesc. Oprirea ei a devenit un instrument de presiune politică în conflictul dintre Budapesta, Kiev și Bruxelles.

Informația pe scurt:

·        Ungaria a blocat noile sancțiuni UE împotriva Rusiei și împrumutul de 90 miliarde de euro pentru Ucraina, lăsând liderii europeni fără rezultate concrete la Kiev

·        Disputa vizează conducta Drujba, prin care Ungaria primește petrol rusesc

·        Budapesta acuză Kievul că o ține blocată intenționat

·        Decizia Ungariei a stârnit critici dure din partea mai multor state UE, care acuză subminarea solidarității europene

·        Contextul electoral din Ungaria și scăderea lui Orbán în sondaje amplifică miza politică a disputei

·        Blocajul afectează unitatea și credibilitatea geopolitică a Uniunii Europene

Cu mâna goală

Când președinții Comisiei Europene și ai Consiliului European, Ursula von der Leyen și António Costa, vor ajunge marți la Kiev pentru o zi de comemorare, vor avea puțin de oferit în afară de condoleanțe, a scris Politico într-un material care a prefațat vizita oficialilor europeni în Ucraina.

La patru ani de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, UE spera să aducă un sprijin concret sub forma unor noi sancțiuni împotriva Moscovei și a unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev.

Aceasta în contextul în care, după o iarnă extrem de rece în Ucraina, luni de presupuse negocieri de pace care au produs puțin mai mult decât teatru politic și în condițiile în care Rusia nu dă niciun semn că își oprește bombardamentele, UE era convinsă că poate oferi în sfârșit Kievului un ajutor concret.

Sprijinul atent coordonat a fost zădărnicit însă de Budapesta. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a anunțat că țara sa va bloca al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei din cauza unei dispute petroliere pe care Budapesta o are cu Ucraina, amplificând astfel un conflict mocnit de mult timp între cele două țări.

Disputa are în centrul ei conducta Drujba, instalația prin care Ungaria își asigură majoritatea petrolului rusesc. Autoritățile ucrainene au declarat că conducta Drujba, care furnizează petrol către Ungaria și Slovacia, a fost avariată de un atac rusesc pe 27 ianuarie. Budapesta și Bratislava susțin însă că Kievul nu repornește intenționat conducta.

Șeful diplomației maghiare a amenințat, de asemenea, că va folosi dreptul de veto al Ungariei pentru a bloca un împrumut esențial de 90 de miliarde de euro, convenit de liderii UE în decembrie pentru a finanța apărarea Ucrainei împotriva forțelor ruse.

Așa cum era de așteptat, mișcarea Ungariei a provocat furia liderilor europeni, a guvernului de la Kiev și a aliaților Ucrainei de pe continent. Cei mai importanți diplomați ai blocului comunitar s-au reunit la Bruxelles luni pentru a discuta aprobarea pachetului de sancțiuni împotriva Moscovei. UE spera să obțină aprobarea pachetului la timp pentru marți, ziua în care s-a marcat cea de-a patra aniversare a invaziei Ucrainei de către forțele Moscovei.

Premierul ungar Viktor Orbán “demonizează Ucraina pentru câștig politic intern în Ungaria,” a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha. “Cerem Budapestei să înceteze să tragă Ucraina în politica internă a Ungariei.”

Aceasta în condițiile în care Ungaria organizează alegeri generale în 12 aprilie, iar partidul de guvernământ Fidesz al lui Orbán este în scădere în sondaje. Orbán, care se află la putere de aproape două decenii, este condus cu 10 procente de principalul partid de opoziție, Tisza. Potrivit sondajului realizat între 31 ianuarie și 6 februarie, 48% dintre alegătorii deciși susțin Tisza, față de 38% pentru Fidesz.

Formațiunea condusă de Péter Magyar promite combaterea corupției, deblocarea fondurilor europene înghețate pentru stimularea economiei și consolidarea relațiilor cu UE și NATO.

Comentatorii de la European Interst au spus că votul din aprilie ar putea avea consecințe majore pentru politica europeană. Premierul Orbán, considerat un aliat al președintelui rus Vladimir Putin și apropiat al președintelui american Donald Trump, s-a aflat frecvent în conflict cu Uniunea Europeană, care îl acuză că subminează normele democratice în Ungaria.

Deși a adoptat măsuri menite să atragă sprijin electoral după trei ani de stagnare economică și cele mai ridicate rate ale inflației din UE, Orbán desfășoară o amplă campanie de dezinformare împotriva partidului Tisza, pe care îl acuză că ar fi “omul Bruxelles-ului” în Ungaria.

O eventuală înfrângere a lui Orbán ar avea și o puternică valoare simbolică pentru Europa, deoarece ar slăbi atât guvernele de extremă dreapta din Slovacia și Cehia, cât și familia politică europeană a extremei drepte în ansamblu.

Revenind la piedicile puse de Budapesta în calea eforturilor UE de ajutorare a Ucrainei, ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a spus că mișcarea Ungariei a marcat “un nou nivel minim” pentru Orbán. “Am văzut și în decizii anterioare că Ungaria nu acționează în spiritul unei cooperări sincere” cu celelalte state membre. “Ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru mulți dintre noi. Vedem ce face Orbán: folosește Ucraina ca pe un sac de box.”

Ministrul german de externe Johann Wadephul a spus că este “uimit de poziția Ungariei,” adăugând : “Nu cred că este corect ca Ungaria să își folosească propria luptă pentru libertate pentru a trăda suveranitatea europeană.”

Ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a declarat că este “cu adevărat supărat și frustrat” de Ungaria, adăugând că motivele Budapestei “nu se bazează pe nevoile europene, nu se bazează pe interesele de securitate ale Europei.”

Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a criticat Ungaria pentru că a uitat cum este să reziști unei invazii ruse, făcând aparent referire la trupele sovietice care au intrat în Budapesta în 1956.

“Ceea ce mă șochează fundamental este că, în timp ce Ucraina se apără împotriva forței armatei ruse, ungurii obișnuiau să înțeleagă cum este… M-aș fi așteptat la un sentiment mult mai puternic de solidaritate din partea Ungariei față de Ucraina,” a spus șeful diplomației de la Varșovia.

El a susținut că premierul Orbán a prezentat Kievul drept inamic și că “acum încearcă să exploateze” această narațiune pentru a câștiga alegerile generale din aprilie.

În timp ce Wadephul a declarat că “va îndemna (Ungaria) să își reconsidere poziția” la reuniunea de la Bruxelles, iar Budrys a cerut o “discuție deschisă și sinceră,” mai mulți miniștri de externe și-au exprimat scepticismul că vor reuși să convingă Budapesta prea curând.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, a avertizat și ea: “Cred că nu va exista progres în această privință astăzi, dar cu siguranță vom continua să insistăm.”

Politico a reamintit că Ungaria a blocat anterior pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și tranșe de ajutor pentru Ucraina, dar în cele din urmă a cedat, deși cu reticență, în schimbul unor concesii.

Miezul disputei dintre Kiev pe de-o parte, respectiv Budapesta și Bratislava pe de altă parte este conducta Drujba, care se întinde din estul Rusiei până în Europa Centrală și furnizează cantități semnificative de petrol pentru Ungaria și Slovacia.

Experții spus că Drujba (“Prietenia”) este una dintre cele mai ample și mai longevive infrastructuri energetice din lume și reprezintă un element central în relația energetică dintre Rusia și Europa Centrală. Construită în anii 1960 pentru a conecta câmpurile petroliere sovietice de statele din blocul estic, rețeaua a fost concepută nu doar ca un proiect economic, ci și ca un instrument strategic de integrare și influență politică. Prin intermediul ei, milioane de tone de țiței au alimentat timp de decenii rafinăriile din Polonia, Germania, Slovacia, Ungaria și Cehia, consolidând o dependență structurală care continuă să aibă efecte în prezent.

Drujba pornește din vestul Rusiei și se împarte în două ramuri principale: una nordică, care traversează Belarus și ajunge în Polonia și Germania, și una sudică, care trece prin Ucraina și alimentează Slovacia, Ungaria și Cehia.

Cu o lungime de aproximativ 4.000 de kilometri, sistemul include stații de pompare, rezervoare și noduri de distribuție care mențin fluxul constant al petrolului pe distanțe foarte mari. Din punct de vedere tehnic, transportul prin conductă este eficient și relativ ieftin comparativ cu transportul maritim sau feroviar, ceea ce a făcut din Drujba o soluție atractivă pe termen lung pentru statele conectate.

Importanța conductei nu este doar logistică, ci și tehnologică. Multe rafinării din Europa Centrală au fost proiectate pentru a procesa un anumit tip de țiței rusesc, adaptându-și instalațiile la caracteristicile acestuia. Această specializare înseamnă că schimbarea furnizorului nu este un proces simplu; ea presupune investiții în modernizare și ajustări tehnice costisitoare. Din acest motiv, chiar și în contextul sancțiunilor europene adoptate după invazia Rusiei în Ucraina, unele state – Ungaria și Slovacia – beneficiază de derogări de la sancțiunile UE privind importurile de produse petroliere rafinate din Rusia. 

În ultimii ani, conducta a devenit un punct sensibil în dezbaterea privind securitatea energetică a Uniunii Europene. Embargoul european asupra petrolului rusesc transportat pe cale maritimă a redus semnificativ fluxurile comerciale tradiționale, însă livrările prin conductă au continuat pentru anumite state membre. Această diferențiere a creat tensiuni politice interne, deoarece obiectivul strategic al reducerii dependenței de energia rusă s-a lovit de realitatea infrastructurală și economică a unor țări profund legate de Drujba.

Ramura sudică, care traversează Ucraina, adaugă o dimensiune suplimentară de vulnerabilitate. În contextul conflictului armat dintre Kiev și Moscova, infrastructura energetică a devenit o țintă frecventă a atacurilor, iar orice avarie la stațiile de pompare sau la rețeaua electrică poate afecta fluxul de petrol.

Pe de altă parte, comentatorii spus că, plan geopolitic, Drujba simbolizează interdependența energetică creată în timpul Războiului Rece și perpetuată în perioada post-sovietică. Pentru Rusia, exporturile de petrol reprezintă o sursă majoră de venit bugetar, iar infrastructura de transport către Europa a fost mult timp o pârghie strategică. Pentru statele europene conectate, stabilitatea fluxului prin conductă a însemnat predictibilitate și costuri reduse, dar și o expunere semnificativă la deciziile politice ale Moscovei.

Conducta este oprită din 27 ianuarie, când autoritățile ucrainene au declarat că un atac rusesc a avariat-o. Însă Budapesta și Bratislava contestă această versiune, acuzând Ucraina că menține intenționat conducta nefuncțională.

Ministrul Szijjártó a mers până la a susține că Kievul încearcă să provoace o criză energetică în Ungaria înaintea alegerilor.

“Nu există niciun motiv tehnic sau operațional care să împiedice reluarea tranzitului de petrol,” a spus Szijjártó. “Este, prin urmare, evident că decizia Ucrainei este pur politică, o încercare de a pune presiune pe Ungaria în coordonare cu Bruxelles-ul și opoziția ungară. Nu vom ceda șantajului.”

Kievul și aliații săi cer de mult timp țărilor europene să renunțe la petrolul rusesc, întrucât profiturile energetice ale Moscovei alimentează bugetul său de război, a scris Politico. Majoritatea au făcut acest lucru, cu excepția Ungariei și Slovaciei.

Pe măsură ce schimbul de replici a continuat, ministrul Sybiha a declarat că Ungaria și Slovacia ar trebui “să-și trimită îngrijorările la Kremlin”.

Potrivit Center for the Study of Democracy, un institut european de politici publice, petrolul rusesc a reprezentat 92% din importurile energetice ale Budapestei anul trecut. Orbán a susținut frecvent că țara sa nu are alternative viabile la importurile din Rusia.

Miercurea trecută, premierul slovac Robert Fico a declarat stare de urgenţă în materie de aprovizionare cu petrol din cauza întreruperii livrărilor ruseşti prin oleductul Drjuba şi a ameninţat Ucraina cu măsuri de retorsiune dacă situaţia persistă, a relatat AFP. Ţara a decis să scoată din rezerve 250.000 de tone din rezervele sale de urgenţă din cauza situaţiei, a declarat el.

Potrivit autorităţilor ucrainene, oleoductul Drujba a fost avariat de lovituri ruseşti la sfârşitul lunii ianuarie la Brodî. Însă Fico, citând rapoarte ale serviciilor secrete slovace, a afirmat că lucrările de reparaţie sunt încheiate, acuzând guvernul ucrainean că nu reia livrările pentru a exercita un “şantaj” asupra Ungariei, întrucât Orban refuză să o susţină în războiul cu Rusia şi se împotriveşte unei aderări viitoare a Ucrainei la UE. 

În aceeași zi, guvernul ungar a anunţat suspendarea livrărilor de motorină către Ucraina, întrucât aceasta menţine blocată conducta.

“Ucraina şantajează Ungaria, au oprit fluxul de petrol prin conducta Drujba, suntem nevoiţi să eliberăm din rezervele strategice,” a declarat Orban miercuri pe Facebook. Ministrul său de externe a anunţat la rândul său că Ungaria a suspendat livrările de motorină către Ucraina, livrări ce vor fi reluate numai dacă aceasta din urmă deblochează conducta Drujba, despre care a spus că a fost oprită “în urma unei decizii politice luate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.”

Joi, şeful cancelarului prim-ministrului de la Budapesta, Gergely Gulyas, a spus că Ungaria ia în considerare o întrerupere a exporturilor de energie electrică şi gaze către Ucraina, dacă Kievul nu reia transporturile de petrol rusesc către Ungaria prin conducta Drujba.

De asemenea, tot săptămâna trecută, Budapesta a cerut Croației să îi furnizeze livrări maritime de petrol rusesc prin conducta Adria, pentru a înlocui cantitățile pierdute din cauza opririi Drujba. Croația a oferit de mult timp sprijin pentru nevoile energetice ale Ungariei, susținând că are suficientă capacitate, însă Zagreb a refuzat să transporte achizițiile de petrol rusesc ale Ungariei.

“Un baril cumpărat din Rusia poate părea mai ieftin pentru unele țări, dar ajută la finanțarea războiului și a atacurilor asupra poporului ucrainean,” a declarat ministrul croat al energiei, Ante Šušnjar.

Iar luni, Slovacia a escaladat disputa cu Ucraina privind livrările de petrol, întrerupând furnizarea de energie electrică de urgență către această țară Premierul Fico a declarat că decizia a fost luată după ce Zelenski a refuzat să discute problema cu el până după miercuri.

“Având în vedere gravitatea situației și starea de urgență petrolieră declarată în Slovacia, suntem obligați să luăm imediat prima măsură reciprocă. Aceasta va fi ridicată imediat după reluarea tranzitului de petrol către Slovacia,” a declarat Fico.

“Începând de astăzi, dacă partea ucraineană se va adresa Slovaciei cu o cerere de asistență pentru stabilizarea rețelei energetice ucrainene, aceasta nu va primi o astfel de asistență,” a spus el. Fico a amenințat și că va lua măsuri suplimentare dacă transporturile nu vor fi reluate, inclusiv încetarea sprijinului pentru aspirația Ucrainei de a deveni membru al UE.

Mai mult, disputa l-a determinat pe șeful guvernului de la Budapesta să blocheze sprijinul UE pentru Ucraina. Orbán a fost de acord cu sprijinul financiar pentru Kiev pe timp de război cu condiția ca Ungaria, alături de Cehia și Slovacia, să fie exceptată de la rambursarea împrumutului UE.

Însă disputa privind conducta Drujba “m-a forțat să-mi reconsider poziția”, a scris Orbán luni într-o scrisoare adresată lui Costa, acuzând din nou Ucraina că tergiversează reparațiile la oleoduct.

Ungaria poate bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro deoarece una dintre cele trei piese legislative care stau la baza ajutorului financiar necesită unanimitatea UE pentru a extinde marja bugetului pe termen lung al Uniunii, necesară emiterii împrumutului.

Reamintim că liderii europeni au convenit în decembrie 2025 asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, finanţat prin emiterea de datorie comună a UE, dar pe care Ucraina îl va rambursa numai dacă Rusia îi va plăti “reparaţii de război” şi care va fi garantat de bugetul UE, adică de statele membre. Trei dintre acestea, respectiv Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia, au cerut şi au obţinut o scutire de la participarea la mecanismul de garantare a împrumutului, ameninţând că în caz contrar l-ar fi putut bloca prin veto.

Premierul Orban a spus că acest împrumut nu va fi niciodată rambursat de Ucraina, întrucât Rusia nu va dori să-i plătească reparaţii de război, caz în care statele UE garante vor trebui să-l plătească în final.

Împrumutul va avea dobândă zero pentru Ucraina, dobânda urmând să fie suportată tot din bugetul comunitar. Din cele 90 de miliarde de euro, 30 de miliarde vor putea fi folosite de Ucraina pentru a-şi acoperi deficitul bugetar, iar 60 de miliarde pentru achiziţia de echipamente militare, furnizate cu prioritate de ţările europene.

Semnificații

În contextul Uniunii Europene, analiștii consideră că opoziția Ungariei față de sprijinul acordat Ucrainei are implicații care depășesc dosarul strict al războiului și afectează trei dimensiuni esențiale: unitatea politică, mecanismul decizional și credibilitatea externă a UE.

În primul rând, mișcarea afectează unitatea politică a blocului. Politica externă și regimul de sancțiuni ale UE necesită, în multe cazuri, unanimitate. Când un stat membru blochează sancțiuni sau pachete financiare, transmite semnalul că poziția comună nu este solidă. În cazul Ucrainei, unde majoritatea statelor membre susțin ferm Kievul, opoziția Ungariei creează percepția unei fracturi interne.

În al doilea rând, piedicile puse de guvernul ungar pun presiune pe mecanismul decizional bazat pe unanimitate. Situațiile repetate în care Budapesta folosește dreptul de veto alimentează dezbaterea privind reformarea tratatelor și trecerea la vot cu majoritate calificată în politica externă. Cu alte cuvinte, cazul Ungariei devine un argument pentru schimbarea arhitecturii instituționale a UE.

În al treilea rând, atitudinea Budapestei afectează credibilitatea geopolitică a Uniunii. UE încearcă să se poziționeze ca actor strategic coerent în sprijinul Ucrainei și în apărarea ordinii internaționale. Blocajele interne pot fi percepute extern – inclusiv la Moscova, dar și la Washington – drept slăbiciuni sau lipsă de determinare.

De asemenea, există și o dimensiune simbolică. Solidaritatea europeană, mai ales în contexte de criză, este un principiu fundamental al proiectului european. Atunci când un stat membru se distanțează sistematic de consensul majoritar într-o chestiune de securitate continentală, apare întrebarea dacă interesele naționale imediate prevalează asupra angajamentului colectiv.

Totuși, este important de menționat că Ungaria nu a părăsit cadrul UE și, în multe cazuri anterioare, a acceptat în final compromisuri. Astfel, opoziția sa reflectă mai degrabă utilizarea instrumentelor instituționale pentru negociere politică decât o ruptură formală de blocul european.

Cu alte cuvinte, Orbán profită de chiar principiile și regulile de funcționare ale blocului comunitar pentru a-și vedea de propriile interese (și de cele ale Rusiei, așa cum îl acuză multe voci de pe continent). Implicația majoră este însă tensionarea permanentă a echilibrului dintre suveranitatea națională și solidaritatea colectivă în cadrul Uniunii, care, de multe ori, apare dezbinată, vulnerabilă și incapabilă să-i sancționeze pe membrii săi recalcitranți.

Surse: Politico, France 24, European Interest, eia.gov, bp.com, europa.eu, entsoe.eu, iaot.eu, X