Cum a diluat Europa noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: mai multe state membre UE se ascundeau în spatele lui Viktor Orban

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Analiză a publicației L’EXPRESS (Franţa), via Rador: Regula unanimității continuă să provoace daune în politica externă europeană. Adoptarea, joi, 23 iulie, de către cele 27 de state membre a unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei – al 21-lea de la invazia Ucrainei din februarie 2022 – a fost posibilă doar cu prețul unei atenuări semnificative a măsurilor propuse, în special pentru a mulţumi Grecia, care amenințase că le va respinge prin veto.

Se întâmplă ca Dynagas, firma armatorului grec George Prokopiou, să fie singurul operator din Uniunea Europeană care deține nave de transport GNL din clasa Arc7, capabile să spargă gheața arctică, construite special pentru a aduce gaz natural lichefiat (GNL) produs în Peninsula Iamal, regiunea din nordul extrem al Siberiei, în inima superputerii gaziere a Rusiei. Conform estimărilor „Financial Times”, firma Dynagas, deținută de miliardarul grec George Prokopiou, a transportat peste 10 milioane de metri cubi de GNL rusesc către piețele globale în ultimul an, unsprezece nave efectuând 144 de călătorii. Aproape toate contractele corespunzătoare au fost semnate înainte de invazie, pentru perioade de până la douăzeci de ani.

Comisia Europeană, susținută de majoritatea celor 27 de state membre, propusese suspendarea implementării acordului până când Rusia va înceta ostilitățile. Cu toate acestea, pentru a împăca Atena, statele membre au convenit că Dynagas ar putea continua pentru o perioadă de un an, cu posibilitate de prelungire, să onoreze toate contractele încheiate înainte de 2022, cu condiția ca volumele transportate să nu depășească nivelul din 2025.

Astfel, Rusia va putea continua să acumuleze miliarde de euro pentru a-și finanța războiul din Ucraina. De aceste livrări beneficiază în primul rând țări terțe, deoarece s-a decis deja la începutul acestui an ca importul de GNL rusesc în UE să înceteze complet de la 1 ianuarie 2027.

Mai multe sancțiuni atenuate

Pe lângă Grecia, Franța – a cărei companie TotalEnergies deține o cincime din acțiunile proiectului Iamal LNG din 2013 – Germania, Italia, Austria, Bulgaria și Portugalia au luptat pentru a atenua măsurile în diverse puncte, potrivit unor diplomați familiarizați cu chestiunea.

În cele din urmă, cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni rămâne substanțial. Aceasta prelungește pentru încă un an plafonul de preț impus petrolului rusesc la 44 de dolari pe baril (în timp ce prețul pe piața mondială se apropie în prezent de 100 de dolari), a menționat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, într-o declarație publicată pe X. Adaugă 33 de bănci, precum și platforme de tranzacționare cu criptomonede și petrol, pe lista instituțiilor financiare rusești cu care toate tranzacțiile sunt interzise de UE și le deconectează de la sistemul de comunicare interbancar SWIFT.

Stipulează embargouri comerciale asupra anumitor produse și materiale utile pentru fabricarea de arme. Și, pentru prima dată, sancționează navele care asistă „flota-fantomă” rusă, nu doar navele-fantomă în sine. Sancționează individual alte câteva zeci de cetățeni și persoane juridice ruse – dar nu și pe patriarhul ortodox al Moscovei, Kirill, în urma intervenției Sofiei în favoarea lui.

„Într-un moment în care Ucraina a creat un impuls militar, sancțiunile noastre continuă să submineze fundamentele economice ale efortului de război rusesc”, şi-a exprimat satisfacţia Ursula von der Leyen.

În urma opoziției Parisului, Atenei și Romei, acordul nu include o interdicție generală de a li se elibera vize UE turistice rușilor care au luptat în Ucraina, așa cum ceruseră statele baltice. Discuții suplimentare pe această temă sunt planificate în următoarele săptămâni. De asemenea, nu include interdicții privind importul de pește proaspăt din Rusia în UE (în special pentru producția de crochete din pește congelate), deoarece Berlinul, Parisul, Varșovia și Lisabona s-au opus unei propuneri corespunzătoare din partea Comisiei.

În urma schimbării de guvern din Ungaria din luna mai, după înfrângerea electorală a pro-rusului Viktor Orban, care se opusese vehement mai multor sancțiuni împotriva Moscovei în ultimii ani, diplomații sperau că noile pachete de sancțiuni vor fi acum implementate fără probleme. Acest lucru nu s-a întâmplat, confirmând ce mulți bănuiau deja: că mai multe state membre se ascundeau de fapt în spatele lui Viktor Orban, dar considerau că apărarea intereselor lor comerciale naționale are prioritate față de solidaritatea cu Ucraina. Un lucru care s-a demonstrat acum.

Traducere Rador: Gabriela Sîrbu