Cum a devenit Davosul un summit de urgență / Înainte de întâlnirea elitelor globale la Forumul Economic Mondial Trump i-a iritat pe europeni – presă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cererile președintelui Donald Trump de a prelua Groenlanda, reiterate într-o rafală nocturnă de postări pe rețelele sociale, transformă reuniunea anuală din această săptămână a elitelor globale într-un summit diplomatic de urgență, în timp ce liderii europeni se pregătesc să folosească sosirea președintelui aici, miercuri, pentru a dezamorsa criza în escaladare, relatează The Washington Post, citată de Rador Radio România.

Europa s-ar putea să nu aibă avantajul terenului propriu la Davos. Statele Unite caută să domine ediția din acest an a Forumului Economic Mondial trimițând cea mai numeroasă și mai de înalt nivel delegație din istoria summitului. Întâlnirile cu oficiali de rang înalt ai administrației Trump sunt printre cele mai căutate angajamente din oraș, căci liderii europeni, deja zdruncinați de politicile tarifare ale SUA, se văd din nou nevoiți să gestioneze o relație deteriorată cu Casa Albă.

La vin fiert și gustări, oaspeții sosiți mai devreme au încercat să anticipeze dacă vizita lui Trump va agrava sau va preveni conflictul mocnit cu Danemarca, aliatul NATO care controlează Groenlanda. Însă, la 4.000 de mile depărtare de petrecerile din această stațiune de schi din Alpii elvețieni, Trump a lansat peste noapte o serie de postări pe rețelele sociale care au arătat prea puțin interes pentru reconciliere. A atacat Marea Britanie pentru cedarea suveranității unei colonii insulare din Oceanul Indian și a făcut publice ceea ce păreau a fi mesaje private de la oficiali europeni.

Într-unul dintre mesaje, președintele francez Emmanuel Macron i-a transmis lui Trump că sunt aliniați pe Siria și Iran, dar că „nu înțelege ce faceți în Groenlanda”. Macron a propus, de asemenea, organizarea unei reuniuni a Grupului celor Șapte după forumul de la Davos.

Autenticitatea mesajului a fost confirmată de un oficial francez apropiat de Macron, care a vorbit sub protecția anonimatului. În postările sale, Trump a criticat și Marea Britanie pentru că „plănuiește să cedeze” insula Diego Garcia, unde se află o bază militară americană, cea mai mare dintre Insulele Chagos. Marea Britanie a declarat în 2024 că va transfera suveranitatea asupra arhipelagului către Mauritius, SUA și Regatul Unit urmând să păstreze controlul operațional asupra bazei.

„Faptul că Regatul Unit cedează un teritoriu extrem de important este un act de MARE STUPIDITATE și reprezintă încă unul dintr-un lung șir de motive de securitate națională pentru care Groenlanda trebuie dobândită”, a scris Trump, adăugând că „China și Rusia au observat acest act de slăbiciune totală”.

Ca reacție, guvernul britanic a declarat că „nu va face niciodată compromisuri în privința securității naționale” și a subliniat că decizia a fost susținută public de SUA și de alți aliați. „Acest acord asigură, pentru generații, funcționarea bazei comune SUA–Regatul Unit de pe Diego Garcia, cu prevederi solide pentru menținerea capacităților sale unice și pentru ținerea adversarilor la distanță”, a precizat guvernul.

Trump a distribuit, de asemenea, imagini modificate digital care ilustrau ambițiile sale expansioniste, inclusiv una care îi înfățișa pe liderii europeni adunați în Biroul Oval în jurul unei hărți pe care drapelul american acoperea Groenlanda, Canada și Venezuela.

Președintele Donald Trump a declarat pe 19 ianuarie că nu-l interesează Premiul Nobel, reiterându-și obiectivele privind Groenlanda, înaintea Forumului Economic Mondial.
Dezamorsarea tensiunilor este doar una dintre opțiunile luate în calcul de europeni. Cealaltă presupune o opoziție mai fermă și, posibil, represalii față de impunerea de către Trump a unor noi tarife împotriva statelor care se opun dorinței sale de „control complet și total” asupra Groenlandei.

Marți, liderii au sosit într-un Davos deja transformat de Trump și aliații săi. USA House, care sărbătorește cea de-a 250-a aniversare a fondării Statelor Unite, ocupă acum vitrinele de pe principala promenadă a orașului, spații folosite în anii trecuți de companii tech pentru a-și promova cele mai recente programe de inteligență artificială. Sediul principal USA House este o biserică din secolul al XIX-lea, al cărei sanctuar este iluminat în roșu și albastru, unde miniștri și ambasadori vor vorbi pe tot parcursul săptămânii în fața unui public care soarbe cafea din pahare imprimate cu drapelul american și un vultur.

Afișarea puterii americane, atât aici, cât și pe scena geopolitică, l-a transformat pe Trump într-un subiect inevitabil la un eveniment cunoscut istoric pentru tranzacții de miliarde de dolari, petreceri costisitoare și paneluri tehnice despre multilateralism și comerț liber. Ea reflectă, de asemenea, modul în care acesta a răsturnat ordinea globală în primul an al celui de-al doilea mandat, captivând și alarmând liderii mondiali prin stilul său imprevizibil, centrat pe personalitate, care lasă puțin loc disidenței.

„Mesajul este că «America First» nu înseamnă America singură”, le-a spus reporterilor secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, luni după-amiază, în fața USA House. Bessent a refuzat să spună dacă Trump speră să evite criza legată de Groenlanda. „Toată lumea ar trebui să-l ia pe președinte în serios”, a spus el.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat marți dimineață faptul că Trump a încălcat un acord comercial încheiat anul trecut pentru a evita un război tarifar, amenințând cu impunerea unor taxe punitive statelor care se opun preluării Groenlandei. Von der Leyen a promis un „răspuns neclintit, unit și proporțional”.

„Nostalgia nu va readuce vechea ordine”, a declarat von der Leyen marți. „Dacă această schimbare este permanentă, atunci Europa trebuie să se schimbe permanent. Este momentul să profităm de această oportunitate și să construim o nouă Europă independentă.”

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a spus că se caută o ieșire din dispută care să ducă la o securitate mai puternică în Arctica — un rezultat care ar putea satisface unul dintre motivele invocate de Trump pentru dorința sa privind Groenlanda.

„Probabil vom ajunge undeva între cele două variante înainte ca situația să fie dezamorsată”, a spus Stubb într-un interviu acordat luni editorialistului Washington Post, David Ignatius. „Și, desigur, sper că vom reuși să dezamorsăm această situație destul de complicată aici, la Davos.”

Sursa: The Wasghington Post/ Rador Radio România/ Traducerea: Ruxandra Lambru