CSM: Afirmațiile unor oameni politici, a reprezentanților unor instituții publice, a unor formatori de opinie privind sentința în cazul disidentului Gheorghe Ursu au încălcat independența puterii judecătorești, fiind afectată încrederea publică în sistemul de justiție

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susține, într-un comunicat dat publicității miercuri, că afirmațiile unor oameni politici, a reprezentanților unor instituții publice, a unor formatori de opinie privind sentința în cazul disidentului Gheorghe Ursu au încălcat independența puterii judecătorești, fiind afectată încrederea publică în sistemul de justiție.

Secția pentru judecători a CSM, în majoritate, a admis sesizarea privind apărarea independenței puterii judecătorești în raport de mai multe articole de presă care au vizat soluția pronunțată în ”cazul disidentului anticomunist inginer Gheorghe Ursu”.

Ca urmare a deciziei penale pronunțate în cauza menționată, în spațiul public au fost făcute mai multe afirmații care pun în discuție independența membrilor completului de judecată care s-a pronunțat în cauză, a instanței supreme și a puterii judecătorești în ansamblu, luări de poziție care au provenit din partea unor oameni politici, a reprezentanților unor instituții publice, a unor formatori de opinie din cadrul societății civile, precum și din partea mass-media, se arată în comunicat.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

În cuprinsul articolelor de presă s-a afirmat, sub diverse forme, că decizia pronunțată este rezultatul unei influențe profunde exercitate de fosta Securitate și de către actualele servicii de informații asupra sistemului judiciar, că judecătorii cauzei au legitimat metodele regimului comunist totalitar, că decizia a fost rezultatul necunoașterii totale a aspectelor analizate, că judecătorii au căzut victima formelor de manipulare utilizate de fostul regim comunist pentru a compromite disidenții politici sau că scopul hotărârii judecătorești a fost discreditarea unuia dintre cei mai importanți disidenți anticomuniști și de a-i proteja pe torționarii acestuia, precizează sursa citată.

„Totodată, chiar și ulterior publicării în format anonimizat a considerentelor deciziei instanței supreme, au continuat să fie făcute în spațiul public afirmații de același gen, presupus întemeiate pe paragrafe disparate, scoase din context, ale deciziei.

Față de aceste aspecte, Secția pentru judecători reține, că prin modul în care au fost formulate, fără o bază factuală, comentariile privind modul de apreciere a probelor și raționamentul judecătorilor care au soluționat dosarul depășesc limitele unor critici normale și acceptabile într-o societate democratică față de activitatea de judecată. De asemenea, prin afirmațiile publice formulate, referitoare la profesionalismul judecătorilor membri ai completului de judecată, la modalitatea de administrare a probelor și de aplicare a dispozițiilor legale, precum și la soluția pronunțată în cauză, ce a fost asociată unei «lipse de atașament față de valorile democratice», a fost încălcată independența puterii judecătorești, fiind afectată încrederea publică în sistemul de justiție”, se arată în comunicatul CSM.

Context. Judecătorii Curţii Supreme i-au achitat, în 27 iulie 2023, pe foștii securiști Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați de procurori de uciderea disidentului Gheorghe Ursu. Cei doi fuseseră achitați și de Curtea de Apel, în 2019. Sentința a generat reacții de indignare din partea unor politicieni, dar și în societatea civilă.

Inclusiv ministrul Justiției, Alina Gorghiu, s-a pronunțat în legătură cu sentința. Ea a scris pe Facebook, după decizia judecătorească definitivă în cazul disidentului Gheorghe Ursu, că și-ar fi dorit să nu fie ”martorul validării oricărei forme de represiune, de tortură, al legitimizării instrumentelor de forță”.