CSM a trimis a șasea scrisoare către Guvern, prin care cere măsuri pentru evitarea colapsului la Judecătoriile Urziceni și Strehaia / Dar tot CSM a aprobat delegarea a șapte judecători din Urziceni la București, iar acum acuză criză de personal

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Consiliul Superior al Magistraturii a emis marți „Al şaselea apel adresat Guvernului României pentru adoptarea unor măsuri concrete care să evite colapsul sistemic al justiţiei din România”. În acest text, CSM acuză situația creată la Judecătoriile Urziceni și Strehaia, care în momentul de față au rămas fără niciun judecător. 

Însă o investigație PressHub a arătat însă că în ultimii trei ani, CSM a aprobat transferarea a nu mai puțin de șapte judecători de la Judecătoria Uziceni la instanțe din București și de fiecare dată, în hotărârile emise, se preciza că transferurile nu afectează activitatea instanței din Urziceni. Acum, ultimii doi judecători de acolo au intrat în concediu medical și Judecătoria a rămas fără magistrați.

Iată textul integral al apelului:

Al şaselea apel adresat Guvernului României pentru adoptarea unor măsuri concrete care să evite colapsul sistemic al justiţiei din România

În şedinţa de astăzi, 19 mai 2026, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat situaţia gravă în care se află Judecătoria Urziceni şi Judecătoria Strehaia, în vederea luării măsurilor care se impun pentru desfiinţarea acestora. Această situaţie a fost generată de politicile publice iresponsabile ale Guvernului României, atât din punct de vedere economic şi bugetar pentru sistemul judiciar, cât şi din perspectiva refuzului de a adopta măsurile necesare pentru acoperirea deficitului cronic de personal din instanţe şi parchete.

Deşi Consiliul Superior al Magistraturii a adresat cinci apeluri publice în cursul anului către puterea executivă, prin care a atras atenţia asupra colapsului sistemic inevitabil în care poate intra justiţia, formulând totodată şi Memorandumul pentru deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură, nici până la acest moment Guvernul României nu a adoptat măsuri care să conducă la remedierea deficitului cronic de personal din sistemul judiciar ori care să degreveze activitatea instanţelor şi parchetelor, şi nici nu a aprobat Memorandumul formulat.

În acest context deosebit de grav pentru sistemul judiciar, Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Craiova, după efectuarea a nenumărate demersuri pentru delegarea sau detaşarea unor judecători la Judecătoria Urziceni şi Judecătoria Strehaia, în contextul unei poziţionări publice constant negative faţă de drepturile prevăzute de lege pentru perioada delegării sau detaşării, inclusiv plata diurnei şi a celorlate drepturi care se cuveneau şi se cuvin şi pe viitor magistraţilor delegaţi ori detaşaţi pentru acoperirea deficitului sever de personal, nu au putut identifica judecători care să acopere deficitul foarte mare de personal, funcţionarea justiţiei ca serviciu public fiind astfel blocată în cele două instanţe.

Consiliul a atras atenţia în nenumărate rânduri că efortul supradimensionat al personalului din justiţie, pentru a asigura în continuare realizarea actului de justiţie în România la standardele statului de drept, nu mai poate fi susţinut de personalul în funcţie în lipsa unor măsuri concrete din partea celorlate puteri în stat, poziţia sa fiind constant ignorată, fără evaluarea consecinţelor reale pentru funcţionarea justiţiei şi pentru societatea românească.

Confruntându-se cu pasivitate recurentă a puterilor executivă şi legislativă în a asigura, prin măsuri concrete, o justiţie de calitate în beneficiul cetăţenilor şi al societăţii în ansamblu, Consiliul a demarat procedura de elaborare a unui mecanism de gestionare a activităţii instanţelor în mod eficient, regândind modalitatea de repartizare a cauzelor în funcţie de capacitatea reală a instanţelor judecătoreşti în a le gestiona, asigurând totodată prin adoptarea acestuia o transparenţă sporită pentru cetăţeni cu privire la durata preconizată pentru soluţionarea cauzelor.

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază din nou că sunt necesare măsuri concrete din partea celorlalte puteri în stat, adoptate responsabil şi asumat, care să demonstreze societăţii că justiţia se poate realiza eficient şi efectiv în România, în sedii corespunzătoare, cu persoanal specializat suficient, la standarde europene. Narativul public al factorilor politici, prin diferite intervenţii lipsite de substanţă, pentru o justiţie promisă în beneficiul cetăţeanului este în prezent doar o retorică populistă în lipsa adoptării unor măsuri concrete, cu consecinţe grave asupra funcţionării justiţiei în România.