Criză de polițiști în SUA în contextul creșterii alarmante a ratei criminalității / Mișcarea Defund the police, una dintre cauzele penuriei de ofițeri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Departamentele de poliție din întreaga Americă se confruntă cu o lipsă gravă de ofițeri, în timp ce oficialii fac eforturi mari ca să recruteze și să păstreze politisti, iar multe departamente au fost forțate să găsească noi modalități de a umple golurile de personal.

Penuria de polițiști a coincis cu o creștere a criminalității în întreaga țară, în contextul în care rata infracțiunilor violente în 2020 a crescut pentru prima dată în ultimii ani, în timp ce rata crimelor a urcat cu 30%, cea mai mare creștere după 1960 încoace.

Mișcarea Defund the police, care a cerut desubvenționarea departamentelor de poliție și folosirea fondurilor pentru cauze sociale, este una dintre cauzele penuriei de ofițeri.

Lipsă de personal

Departamentele de poliție din Atlanta până la Kansas City și Portland se confruntă cu o lipsă masivă de personal, iar oficialii fac eforturi disperate ca să umple golurile, de la ofițeri de patrulă până la operatori ai serviciului 911. Aceasta în condițiile în care asasinatele și violențele cu arme de foc sunt în creștere, iar ofițerii epuizați de pandemie și dezamăgiți de apelurile desubvenționare ale departamentelor de poliție, care au urmat uciderii lui George Floyd, renunță sau se retrag mai repede decât pot fi înlocuiți.

Fenomenul este unul generalizat și se face simțit în numeroase departamente de poliție din Statele Unite. „Primim mai multe apeluri pentru servicii și sunt mai puțini oameni care să le răspundă,” a declarat purtătorul de cuvânt al poliției din Philadelphia, Eric Gripp, citat de AP. „Aceasta nu este doar o problemă în Philadelphia. Peste tot, departamentele sunt deficitare și recrutarea a fost dificilă.”

• Anul trecut, poliția din Massachusetts, care se confruntă deja cu o lipsă de personal și se așteaptă să piardă până la 250 de membri, a mutat aproape patru duzini de ofițeri care investigau de obicei crime precum omucideri și incendieri la operațiuni de patrulă stradală.
• Departamentul de Poliție din Kansas City funcționează cu 100 de posturi civile, inclusiv dispeceri ai serviciului 911, și cu 200 de ofițeri mai puțini. Printre alte efecte, rezultatul a însemnat timpi de așteptare mai mari la centrele de apel 911. „Oamenii (care) sunt aici lucrează ore lungi, ore suplimentare pentru a acoperi alte ture,” a declarat șeful interimar al poliției din Kansas City, Joseph Maybin, în timpul unui tur recent al centrului de apel 911 al departamentului, care se confruntă cu timpi de așteptare mai lungi. „Dar trebuie să avem cineva care să răspundă la apel. Trebuie să avem pe cineva care să desfășoare polițiști, altfel nu putem trimite ofițeri la oameni. Este esențial.”
• Los Angeles, care operează cu peste 650 de ofițeri mai puțini decât înainte de pandemie, și-a „redus unitățile dedicate traficului de persoane, narcotice și arme,” și-a închis unitatea care se ocupa de cazurile de cruzime împotriva animalelor și și-a redus echipele dedicate interacțiunii cu persoanele fără adăpost cu 80%, a relatat AP.
• În Seattle, lipsa de personal a însemnat un numări mai mic de detectivi care investighează atacurile sexuale. În iunie, șeful poliției din Seattle, Adrian Diaz, a anunțat că departamentul de poliție va muta mai mulți detectivi și personal de sprijin din alte unități pentru a face față provocărilor apărute, dar că departamentul are încă doar 134 de detectivi, comparativ cu 234 în 2019.
• Departamentul de poliție din Portland (Oregon) are peste 100 de locuri vacante, care nu par să atragă mulți candidați.
• În Philadelphia, unde departamentul are cu 550 de ofițeri mai puțini față de personalul pre-pandemie și alți 860 sunt în concediu medical sau în serviciu restricționat, ofițerii desemnați în mod obișnuit unei unități care se ocupă de problemele de cartier au fost mutați în centrul orașului și punctele violente din jurul metropolei, unde rata omuciderilor a atins un nivel record anul trecut.

Cum răspund departamentele de poliție la aceste probleme? Departamentele oferă bonusuri noilor ofițeri și, în unele cazuri, celor care sunt deja la locul de muncă, burse de studii și alte stimulente în încercarea de a-și ocupa pozițiile lipsă.

De exemplu, în iunie, orașul Phoenix a aprobat o nouă grilă de salarizare pentru departamentul său de poliție, care se confruntă cu o lipsă de personal de peste 450 de ofițeri. Noua grilă de salarizare face ca departamentul de poliție din Phoenix să fie cel mai bine plătit din stat.

Seattle, care a pierdut peste 400 de ofițeri din 2019, a anunțat planuri în iunie de a angaja alți 500 de ofițeri și de a plăti bonusuri de angajare. De asemenea, la începutul acestei veri, departamentul de poliție din Atlanta a cerut ca 235 de milioane de dolari să fie incluse în bugetul de anul viitor pentru a-l ajuta să angajeze noi ofițeri, să-și păstreze angajații și să combată creșterea criminalității.

De asemenea, Portland a adăugat recent „specialiști în sprijinul public,” care sunt neînarmați, pentru a prelua cazuri precum spargerile de vehicule și furturile de biciclete, iar în San Diego, medicii psihiatri autorizați merg împreună cu polițiștii la apelurile privind persoane cu probleme de sănătate mintală.

Cauzele penuriei

Experții au identificat mai multe cauze pentru actuala lipsă de personal din departamentele de poliție din Statele Unite, afectate oricum de publicitatea negativă din jurul cazurilor în care a fost aplicată forța excesivă sau de departamentele cunoscute pentru abuzurile frecvente, în special împotriva minorităților.

• Potrivit CNN, departamentele de poliție sunt afectate de salariile mici, care nu-i mai motivează pe ofițeri și nu îi încurajează pe alții să se alăture agențiilor de aplicare a legii.
• Multe unități au fost afectate de așa-numita „mare demisie,” provocată de pandemia COVID-19, când mulți polițiști au decis să iasă la pensie sau au fost forțați să plece din cauză că nu au acceptat politicile privind obligativitatea vaccinării.  Un sondaj național realizat de Police Executive Research Forum a constatat în iunie 2021 că departamentele de poliție din întreaga țară ocupau, în medie, 93% din posturile bugetate disponibile. Sondajul a arătat o creștere cu 45% a pensionărilor și un salt cu 18% a demisiilor față de anul precedent. În medie, ofițerii petrec 8 luni de pregătire înainte de a putea patrula singuri pe străzi, potrivit Biroului de Statistică a Justiției. Asta înseamnă că va dura ani pentru a ocupa locurile de muncă vacante de la departamentele din toată țara.
• Managementul defectuos din numeroase metropole americane (New York, Los Angeles, Chicago), unde polițiștii au fost constant atacați și criticați de activiștii pentru justiție socială, fără autoritățile să le ia apărarea.
• Mișcarea Defund the police, apărută în vara anului 2020, care a fost susținută înclusiv de politicieni din Partidul Democrat. Manifestanții care au demonstrat în orașele americane după moartea lui George Floyd au solicitat în repetate rânduri desubvenționarea departamentelor de poliție, acuzate de brutalitate. Datele recente au indicat însă că localitățile care și-au redus finanțarea pentru forțele de poliție au înregistrat o creștere a anumitor tipuri de infracțiuni grave în ultimul an.

O analiză a criminalității realizată de FoxNews a indicat că orașe precum Los Angeles, Minneapolis, New York, Portland și Austin au transferat fonduri de milioane de dolari de la departamentele de poliție la programe de servicii sociale. Aceste reduceri au determinat unele departamente să concedieze ofițeri, să anuleze cursuri de recrutare sau să renunțe la obiectivele de angajare stabilite inițial.

Ca urmare a presiunilor exercitate de miscarea Black Lives Matter și de activiști de stânga, departamentele de poliție din mai multe orașe au primit bugete reduse în 2021, cu opt milioane de dolari mai puțin în Minneapolis (banii au fost dați unor programe de prevenire a violenței și alte inițiative), 16 milioane în Portland (fondurile au fost redirecționate către programe sociale), 150 de milioane tăiați de la LAPD sau un miliard de dolari mai puțin în New York (banii au fost luați din bugetul NYPD și transferați unor programe sociale și de educație).

Ratele criminalității, în creștere alarmantă

Întrucât departamentele de poliție au fost lăsate să se descurce cu bugete micșorate și cu mai puțin sprijin, unele orașe mari au înregistrat creșteri dramatice ale numărului de crime și alte infracțiuni violente. Astfel, rata infracțiunilor violente în SUA în 2020 a crescut pentru prima dată în ultimii ani, în timp ce rata crimelor a crescut cu 30%, cea mai mare creștere de după 1960, de când autoritățile au început să realizeze aceste statistici.

De asemenea, un raport al National Commision on COVID-19 and Criminal Justice a constatat în mai 2021 că numărul omorurilor din 32 de orașe din SUA crescuse cu 24% în primul trimestru al anului trecut, comparativ cu primul trimestru al anului 2020. În același timp, rata atacurilor violente au crescut cu 7%, iar rata atacurilor cu arme de foc a crescut cu 22 la sută. Iar fenomenul se reflectă în orașe din toată America.

• Omuciderile cu arme de foc comise în Denver au crescut în 2021, însumând mai mult decât dublul ratei din 2015.
• Philadelphia a înregistrat în 2021 cel mai mare număr de omucideri înregistrat vreodată în oraș, în creștere cu aproape 13% față de 2020.
• Virginia a înregistrat o creștere cu 2,5% a infracțiunilor violente din 2020 până în 2021, deși ratele sunt încă mai mici decât erau acum un deceniu. Cu toate acestea, rata crimelor comise în stat aproape s-a dublat între 2011 și 2021.
• Rata omuciderilor din Portland a crescut cu 207% din 2019, a relatat AP.  Orașul a înregistrat un record de 89 de omucideri anul trecut – de aproximativ trei ori media istorică – și este pe cale să depășească acest nivel în acest an, după ce a înregistrat deja peste 50 de crime. Un raport finalizat pentru oraș luna trecută de California Partnership for Safe Communities a constatat că Portland are cea mai mare creștere a ratei de omucidere în rândul orașelor de dimensiuni similare, iar 75% dintre omuciderile în 2020 au fost provocate de arme. Orașul a înregistrat aproape 800 de atacuri cu arme de foc în acest an.

Iar violența cu arme, limitată odată în mare parte la cartierele marginalizate istoric, s-a răspândit în centrul orașului Portland și în zonele mai bogate. Luna trecută, un șofer Uber a fost grav rănit, iar pasagerul său a murit într-un caz nerezolvat.

Așa cum am mai scris pentru G4Media.ro, rata în creștere a infracțiunilor violente din orașele americane, precum și eforturile mișcării de scădere a bugetului poliției au repercusiuni negative asupra popularității președintelui Joe Biden, în condițiile în care americanii – atât republicani, cat și democrați sau independenți – devin tot mai îngrijorați de crimele și delictele produse în comunitățile lor. În multiple sondaje de opinie recente, americanii au spus că criminalitatea este unul dintre subiectele care-i preocupă cel mai mult, alături de economie, inflație și imigrația ilegală.

Timpi mai lungi de așteptare pentru apelurile de serviciu, mai puține infracțiuni rezolvate și soluționate și ofițerii de serviciu care sunt epuizați și suprasolicitați amenință calitatea vieții în orașele americane. Ce cred americanii despre aceste aspecte negative? Sondajele au indicat că o majoritate simplă a americanilor sprijină reformarea poliției, dar există puțină susținere pentru mișcarea Defund the police.

Mai mult, atunci când sunt obligați să aleagă, cei mai mulți americani doresc să finanțeze integral bugetul pentru departamentele de poliție din comunitatea lor. Democrații sunt cei care care susțin, în proporție mult mai mare decât republicanii, reformarea poliției și desubvenționarea forțelor de ordine, cu o retorică anti-poliție a unora dintre membrii cei mai vizibili ai Partidului Democrat și încurajarea frecventă celor care recurg la violențe în timpul protestelor pentru justiție socială.

Riscurile sunt cu bătaie lungă: creșterea violențelor amenință șansele electorale ale democraților la alegerile intermediare din acest an, acest subiect având darul să devină unul dintre temele cele mai importante ale scrutinului din toamnă. Republicanii au sesizat oportunitatea și urmăresc să câștige puncte electorale înfățișând-i pe democrați, la fel ca în timpul președinției lui Donald Trump, ca lipsiți de reacție împotriva infractorilor și având o retorică anti-poliție virulentă.

Surse: AP, Axios, CNN, New York Times