Criză de credibilitate în România: presa germană despre anularea alegerilor

Presa germană asamblează din bucățele risipite tabloul complex al cauzelor care au dus la evoluțiile electorale din România, după anularea alegerilor prezidențiale, potrivit Rador Radio România.

”Haos în România: judecătorii constituționali opresc alegerile prezidențiale”, își titrează televiziunea publică germană ARD relatarea despre repetarea scrutinului prezidențial din România, decisă ce CCR. Și începe cu un portret al lui Călin Georgescu: ”A venit călare și și-a dorit să devină în această duminică președintele României, țară membră a UE și NATO (…) Un admirator intransigent religios și de extremă dreapta al lui Putin”.

”Țara este într-o neliniște profundă”

Nu se va întâmpla cum și-a dorit candidatul pentru că, spun autoritățile române, a avut ”sprijin generos din partea Rusiei, mai ales în social media”, explică prezentatoarea principalei retrospective a știrilor zilei difuzată vineri seară de ARD, Tagesthemen (Temele zilei). Acțiunea se mută din studiou în fața Ambasadei României din Viena, unde reporterul descoperă ”furie și derută” la votanții care au primit vestea anulării alegerilor tocmai când veniseră să-și exprime votul. Unii pentru Călin Georgescu, ”singurul adevărat”, cum spune un susținător care l-a descoperit, ca atâția alții, pe TikTok.

”Amestecul Rusiei în campania electorală a divizat profund România”, observă ARD.

Înapoi la București, ARD preia vocea unei studente îngrijorate de posibilul derapaj al țării, din cauza ”extremismul religios” și a ”discursului fascist” al lui Georgescu. ”Amestecul Rusiei în campania electorală a divizat profund România”, observă ARD, care preia explicațiile serviciilor de informații pentru a lămuri ”cine este în spatele acestui fenomen, care produce atât de mult conținut apărut brusc peste tot?” și conchide: ”Pasul înapoi făcut acum de România, în timp ce alegerile erau în desfășurare, arată că țara este într-o stare de neliniște profundă”.

Alt guvern, aceleași fețe?

Radioul public german, Deutschlandfunk, vorbește despre o criză de încredere, după prezidențialele anulate. ”Este un șoc, dar, în același timp, pentru populația democratică, și o ușurare”, a comentat, pentru difuzorul german, Raimar Wagner, coordonatorul Fundației Friedrich Naumann pentru România și Republica Moldova, apropiată de cercurile politice liberale de la Berlin. ”După șocul alegerilor prezidențiale”, partidele pro-europene au semnat un acord pentru formarea unei coaliții guvernamentale. ”Premierul Marcel Ciolacu a declarat deja că trebuie să formeze rapid un guvern și să convoace noul Parlament”, completează Deutschlandfunk.

În schimb, Frankfurter Allgemeine Zeitung, care caută să afle ”Cum a cucerit un radical de dreapta diaspora României”, vorbește despre temerea că dacă aceiași oameni rămân să guverneze, ”un alt candidat de dreapta extremă va avea șanse și mai mari”. Pentru că, pe lângă ajutorul rusesc și de ”cultul salvator și legionar”, Georgescu a beneficiat și de contextul unei clase politice corupte într-o societate care ”a ieșit în stradă împotriva corupției nerușinate sub egida partidului post-comunist PSD” dar ale cărei speranțe au fost spulberate.

Teren fertil

Ziarul conservator constată de la bun început că, folosind retorica populistă de dreapta, Georgescu ”a găsit teren fertil în societatea românească”. Candidatul care ”i-a omagiat în 2022 pe aliatul român al lui Hitler, Ion Antonescu, și pe liderul fascist interbelic Corneliu Codreanu” (…) ”nu ridică niciodată vocea, nu își atacă adversarii și critică certurile” ceea ce reprezintă ”un stil neobișnuit pentru politica românească, de altfel, destul de dură”.

FAZ îl citează pe unul din cetățenii români care, în Germania, au votat un candidat de extremă dreapta, și care mărturisește că a fost ”impresionat de calmul, inteligența, răbdarea și credința” lui Georgescu care, la fel ca soția sa, Cristela, ”iradiază căldură”. Dar: asemeni liderul fascist din perioada interbelică, fanaticul antisemit Corneliu Codreanu, Călin Georgescu ”s-a prezentat drept un emisar al lui Dumnezeu”, observă FAZ. Ceea ce nu prea are legătură cu smerenia ortodoxiei pe care candidatul spunea că o protejează.

România nu e chiar așa departe de Germania

”A înșela, a păcăli pot fi trucuri inocente în lupta politică corp la corp. Manipularea și frauda electorală sunt de un calibru diferit”, comentează editorialistul ediției online a săptămânalului Der Spiegel. Și, ”surpriză, surpriză, Rusia a desfășurat o campanie coordonată online de promovare a candidatului radical de dreapta și prietenos cu Rusia”. De ce este acest subiect important pentru Germania? O spune același editorialist: ”Oricine crede că România este departe: Oficiul pentru Protecția Constituției tocmai a emis un avertisment urgent cu privire la manipularea viitoarelor alegeri federale de către agenții lui Putin”.

Süddeutsche Zeitung, ziarul apropiat de stânga social-democrată germană, recapitulează, într-o primă relatare despre cele petrecute în România, cum s-a ajuns în această situație, evocând deciziile succesive ale Curții Constituționale, acuzațiile de interferență a Moscovei și de încălcare a regulilor electorale.

Amestec în alegeri, dar și establishment corupt

Presa germană urmărește și descinderile polițiștilor români la locuințele unor presupuși apropiați ai lui Georgescu, pentru suspiciuni de ”mituirea alegătorilor, spălare de bani și manipulare a datelor”, scrie ziarul berlinez Tagesspiegel. Operațiunea, amintește publicația, vine după ce îndoielile inițiale privind buna desfășurare a alegerilor fuseseră deja îndepărtate. Probe noi, făcute ulterior publice de Președinție, arată că în spatele candidatului aflat în frunte a funcționat ”o campanie de gherilă pe platforma video TikTok, cu influenceri manipulați, cu utilizarea algoritmilor, precum și cu peste 85.000 de atacuri cibernetice”.

Și tot Tagesspiegel, citându-l pe politologul Cristian Pîrvulescu, scrie că ”extrema dreaptă fascistă fusese deja puternic reprezentată în România încă din perioada pandemiei. A profitat de nemulțumirea din jurul restricțiilor și a răspândit teorii ale conspirației”. Pe de altă parte, Georgescu a profitat de nemulțumirea tot mai mare a cetățenilor față de establishmentul politic, perceput ca ”o clică coruptă”, mai notează ziarul citat.

Sursa: DEUTSCHE WELLE / Rador Radio România