G4Media.ro

Creștinii libanezi, de Paște: Prinși la mijloc în conflictul dintre Israel și…

sursa foto: Unsplash/ Jo Kassis

Creștinii libanezi, de Paște: Prinși la mijloc în conflictul dintre Israel și organizația islamistă șiită Hezbollah: ”Ne încurajează copiii să plece” (reportaj Reuters)

În timp ce satul libanez creștin Rmeish marchează primul Paște de la izbucnirea războiului din Gaza, locuitorii spun că o confruntare paralelă între Hezbollah și Israel îi antrenează într-un conflict pe care ei nu l-au ales.

La fel ca mulți creștini din alte părți din sudul Libanului, locuitorii sunt furioși și se tem că locuințele lor ar putea fi prinse în focul încrucișat și că familiile lor ar putea fi forțate să fugă – definitiv – din satele lor ancestrale de lângă granița dintre Liban și Israel.

La începutul acestei săptămâni, un locuitor din Rmeish s-a confruntat cu un grup de bărbați înarmați care încercau să lanseze rachete asupra Israelului din interiorul satului. Unii săteni au sunat clopotele bisericii pentru a da alarma, iar bărbații înarmați s-au îndepărtat pentru a lansa rachete dintr-un alt cartier, potrivit primarului Milad al-Alam și locuitorilor din Rmeish.

„Ceea ce am spus în ultimele șase luni este: între casele noastre, păstrați-ne neutri. Orice lovitură în schimb ar fi adus pierderi uriașe”, a declarat Alam pentru Reuters.

Hezbollah a început să lanseze rachete din vârfurile dealurilor și sate din sudul Libanului spre Israel pe 8 octombrie, în sprijinul aliatului său palestinian sunnit Hamas, care a efectuat un atac transfrontalier în Israel cu o zi înainte, care a declanșat o ofensivă israeliană feroce terestră, aeriană și maritimă asupra Fâșiei Gaza.

Resentimentul sătenilor reflectă criticile clericilor creștini și ale politicienilor care se opun Hezbollah, care acuză de mult timp grupul de subminarea statului prin deținerea unui arsenal controversat care depășește armata națională și de monopolizarea deciziilor de război și pace.

„Noi nu avem nimic de-a face cu acest război. Vor ei (Hezbollah) să ne deplaseze?”, a declarat un locuitor de 40 de ani din Rmeish care a cerut să nu fie identificat, temându-se că o critică a Hezbollah ar putea atrage represalii. Hezbollah, susținută și finanțată de Iran, care deține controlul asupra unei mari părți a statului libanez, a negat că luptătorii săi ar fi încercat să lanseze rachete din Rmeish.

Libanul are un sistem politic strict sectar: din cele 128 de mandate ale parlamentului unicameral al Libanului, 64 sunt rezervate creștinilor și 64 musulmanilor și druzilor. Constituția prevede că președintele statului trebuie să fie creștin maronit (o sectă catolică din Orientul Apropiat), prim-ministrul musulman sunnit și președintele parlamentului musulman șiit. Președinția și postul de guvernator al băncii centrale (și acesta din urmă rezervat maroniților)  sunt vacante din octombrie 2022 și, respectiv, iulie 2023, din cauza diviziunilor privind alegerea succesorilor.

Sute de mii de libanezi au fost strămutați atât pe plan intern, cât și în țări străine din cauza conflictelor și a greutăților din ultimul secol, în cei 15 ani de război civil fiind înregistrate omoruri și răpiri în funcție de sectă. Aproximativ 90.000 de persoane au fost strămutate din sudul Libanului de la izbucnirea conflictului în octombrie 2023.

Deputata creștină Ghada Ayoub, care reprezintă o circumscripție electorală din sudul țării și provine din partidul anti-Hezbollah Forțele Libaneze, a declarat pentru Reuters că creștinii se opun Hezbollah „pentru că acesta le încalcă prezența” și că războiul adâncește fisurile în politica libaneză. „Întrebarea este acum: mai există măcar puncte comune cu care să putem continua – cu care să putem construi un stat?”, a spus ea.

Zona cea mai afectată de bombardamente este fâșia de frontieră, unde se află aproximativ o duzină de sate creștine, inclusiv Rmeish. Acestea sunt așezate pe dealuri cu plantații de măslini, pini și câmpuri de tutun – acum prea periculoase pentru a fi plantate sau recoltate din cauza bombardamentelor.

„Zonele din jurul nostru au fost cu adevărat afectate – au fost lovituri la 500, 600 de metri distanță. Recoltele noastre au fost distruse”, a declarat Joseph Salameh, un oficial local din orașul Klayaa, situat la aproximativ patru km de granița de sud a Libanului.

Libanul a fost deja afectat puternic de o prăbușire financiară care a început în 2019. Cu turiștii care stau departe din cauza bombardamentelor, magazinele închise și școlile închise sau care adăpostesc mii de persoane strămutate din cauza luptelor, satele din sudul predominant musulman șiit au primit o nouă lovitură economică severă, provocând temeri în rândul localnicilor cu privire la un exod al creștinilor.

„Acum, războiul s-a adăugat și îi încurajează pe copiii noștri să plece… Creștinii nu mai sunt capabili să preia mai mult decât alții, deoarece problemele acestei țări au devenit prea multe”, a declarat Salameh.

Cei mai importanți clerici creștini din Liban au tras, de asemenea, un semnal de alarmă în predicile săptămânale. Patriarhul maronit Boutros al-Rai a cerut la începutul războiului din Gaza ca Libanul să stea deoparte și, mai recent, a spus că războiul a fost „impus” creștinilor.

Mitropolitul grec-ortodox al Beirutului, Elias Audi, a întrebat la începutul acestei luni dacă este corect ca „o facțiune de libanezi să decidă în numele tuturor și să ia decizii unilaterale cu care nu toți libanezii sunt de acord”.

În fața protestelor tot mai mari, principalul aliat creștin al Hezbollah, Mișcarea Patriotică Liberă, a intensificat chiar și criticile, spunând că alianța sa de aproape două decenii cu Hezbollah a fost „zdruncinată”.

„Principala problemă care a apărut recent a fost depășirea limitelor de apărare a Libanului și implicarea într-un conflict în care nu putem lua decizii”, a declarat șeful FPM, Gebran Bassil.

Alianța lor a oferit Hezbollahului susținători din partea unei comunități religioase din afara bazei sale tradiționale, dar cei doi s-au despărțit în ultimii doi ani în mai multe chestiuni, inclusiv cine ar trebui să fie următorul președinte al Libanului.

Michael Young de la Carnegie Middle East Center a declarat că comentariile lui Bassil au fost o încercare de a obține o anumită influență asupra Hezbollah prin semnalarea unei rupturi – dar au reflectat, de asemenea, neliniștea creștinilor față de status quo.

„Starea de spirit în rândul comunității creștine este aproape un divorț psihologic de sistem. Ei nu simt că au un cuvânt de spus în sistem și, într-un fel, este adevărat – Hezbollah controlează o mare parte din sistem”, a declarat Young pentru Reuters.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...