Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, înaintea ședinței de vineri care va stabili dobânda-cheie: „Abordarea BNR de până acum are șanse să mai continue o vreme” / Dobânda de referință este aceeași din august 2024 – 6,50%

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, susține că politica BNR de a menține stabilă dobânda de referință „va mai continua o vreme”. El avertizează că „criza politică actuală tulbură coordonatele economice, deja deteriorate”. Este nevoie mai mult ca oricând de stabilitate, spune Cosmin Marinescu în analiza „Inflația Ormuz – noua provocare în ecuația politicii monetare”, publicată pe pagina sa personală de internet.

„Abordarea BNR de până acum, una de tip wait-and-see condiționat, are șanse să mai continue o vreme, chiar dacă alte bănci centrale ar putea decide să acționeze. Date fiind condițiile monetare actuale și estimările de dezinflație, conduita BNR este relativ bine poziționată pentru a naviga printre incertitudinile existente în prezent”, scrie Cosmin Marinescu.

Declarația vine ca o concluzie după o amplă analiză asupra modului în care tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu — în special riscurile legate de Strâmtoarea Ormuz — pot reaprinde inflația globală și pot complica deciziile băncilor centrale, inclusiv ale BNR.

Vineri, BNR va stabili în ședință noua dobândă de referință. Ulitima modificare a dobânzii cheie a fost în august 2024. De atunci ea s-a menținut la 6,50%.

Ce înseamnă „inflația Ormuz”

Conceptul folosit de Cosmin Marinescu face referire la posibilitatea ca tensiunile militare sau blocajele din zona Strâmtorii Ormuz să ducă la scumpirea petrolului, creșterea costurilor de transport, scumpirea energiei și materiilor prime, precum și la noi valuri inflaționiste la nivel global.

Astfel, explică el, inflația nu mai este alimentată doar de factori monetari clasici, ci și de șocuri geopolitice și de ofertă, care sunt mai greu de controlat prin instrumentele obișnuite ale băncilor centrale.

„Succesiunea crizelor din ultimii ani a indus o anumită capacitate de modificare structurală a așteptărilor inflaționiste”, crede Marinescu. Iar acum, când sistemul comercial globalizat este fracturat de războaiele tarifare, situația devine și mai tensionată.

În opinia lui Marinescu, băncile centrale sunt prinse într-o dilemă: dacă cresc dobânzile prea mult, pot încetini economia și accentua problemele financiare; dacă reacționează prea slab, inflația poate redeveni persistentă.

Cu alte cuvinte, dacă petrolul se scumpește brusc din cauza unui conflict, banca centrală trebuie să decidă dacă tratează fenomenul ca pe un șoc temporar sau consideră că acesta se transmite în întreaga economie și necesită dobânzi mai mari.

„Deși răspunsul imediat al băncilor centrale (BCE, Fed, Banca Angliei) a fost unul de conservare a condițiilor monetare, urmând cutuma teoretică, este posibil ca următorii pași să se îndepărteze de acest cadru. Pare să existe un anumit consens privind necesitatea unor acțiuni concrete, dacă totuși Strâmtoarea Ormuz nu redevine general accesibilă în curând”, avertizează oficialul.

Iar opinia sa este că „o intervenție acum, prin înăsprirea condițiilor monetare, s-ar putea dovedi prematură din perspectiva sincronizării efectelor în economie, în eventualitatea în care conflictul va înceta relativ curând, iar petrolierele își vor relua traseul prin Strâmtoarea Ormuz”.

Ar fi „sare pe rană” creșterea dobânzii de referință ca reacție la primele șocuri de ofertă. Și Marinescu explică și de ce.

„Efectele politicii monetare, vizibile cu un anumit decalaj temporal, se pot suprapune, contradictoriu, tocmai pe atenuarea presiunilor inflaționiste. În plus, deteriorarea proiecțiilor de creștere economică ar deveni și mai severă dacă băncile centrale ar recurge direct la creșteri ale dobânzii de politică monetară”, susține Cosmin Marinescu.

„Criza politică actuală tulbură coordonatele economice, deja deteriorate”

Cu referire directă la România, Marinescu crede că țara este vulnerabilă din cauza deficitelor financiare mari, a dependenței de finanțările externe și a costurilor ridicate ale datoriei publice.

Dar are și previziuni optimiste.

„Anticipăm înjumătățirea inflației în lunile de vară, ca efect de bază al măsurilor fiscale adoptate în vara lui 2025. Evoluția se suprapune cu depresurizarea anticipată a inflației core, prin frânarea puternică a consumului și a cererii agregate”, susține Cosmin Marinescu.

Din perspectiva politicilor economice, „evitarea unei recesiuni prelungite în perioada următoare necesită măsuri care să sprijine potențialul economiei. Este deosebit de importantă implementarea proiectelor de investiții în mod eficient și la timp”, avertizează viceguvernatorul BNR, care oferă și soluții.

„Continuarea reformelor necesare atragerii finanțărilor europene susține tranziția către un model de creștere competitiv, aliniat la noile dezvoltări tehnologice”, spune Cosmin Marinescu.

„România trebuie să rămână ancorată ferm pe traseul consolidării bugetare, să asigure sustenabilitatea finanțelor publice și să continue investițiile majore care susțin potențialul de creștere economică, sporind astfel reziliența economiei”, crede viceguvernatorul BNR, care avertizează asupra crizei politice ce ar putea afecta „credibilitatea economică a României, reducând încrederea investitorilor și a piețelor financiare”.

„Criza politică actuală tulbură coordonatele economice, deja deteriorate”, avertizează oficialul.

„Nevoia de stabilitate politică și guvernamentală este deosebit de importantă în acest an, având în vedere miza strategică a obiectivelor asumate: consolidarea situației finanțelor publice, implementarea investițiilor din fonduri europene, în special a celor din PNRR, precum și miza unor proiecte majore de cooperare internațională, precum aderarea la OECD în 2026.”