Corina Crețu: Risc mare de pierdere a 1,3 miliarde de euro dacă magistrala CFR Simeria – Arad nu e gata în proporție de 90% până în decembrie 2023

Fostul comisar european Corina Crețu, actual europarlamentar Pro România, a avertizat joi că România e în pericol să piardă o finanțare de 1,3 miliarde de euro din fonduri europene dacă nu termină la timp cel mai mare proiect de reabilitare de cale ferată din Europa.

E vorba despre Magistrala CFR Simeria-Arad, care vizează modernizarea a 141 de kilometri de cale ferată, modernizarea stațiilor de pe traseu şi construcţia a nouă poduri peste Mureş, a unor tuneluri feroviare pe Valea Mureşului şi a circa 60 de kilometri de traseu complet nou de cale ferată, între Simeria şi Arad. La finalizarea lucrărilor, trenurile de călători vor putea circula pe acest traseu cu viteze de până la 160 km/h.

Fondurile europene au fost alocate din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, iar dacă proiectul nu va fi gata până în decembrie 2023 în proporție de minim 90%, banii vor fi pierduți, arată Corina Crețu.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Comunicatul integral al Corinei Crețu:

Mă văd încă o dată nevoită să trag un semnal de alarmă în privința ritmului lent cu care unele proiecte cu fonduri europene se desfășoară în România, motiv pentru care există pericolul de a se pierde finanțarea!
Magistrala Simeria-Arad este cel mai mare proiect de reabilitare de cale ferată din Europa, având finanțare din fonduri europeane de 1,3 Miliarde Euro și vizează modernizarea a 141 de kilometri de cale ferată, modernizarea stațiilor de pe traseu şi construcţia a nouă poduri peste Mureş, a unor tuneluri feroviare pe Valea Mureşului, şi a circa 60 de kilometri de traseu complet nou de cale ferată, între Simeria şi Arad. La finalizarea lucrărilor, trenurile de călători vor putea circula pe acest traseu cu viteze de până la 160 km/h.
Proiectul are o importanţă strategică pentru a face legătura între România şi vecinii săi europeni şi pentru a îmbunătăţi în continuare accesibilitatea tuturor regiunilor din România. Până la finalul anului 2023, toate cele patru tronsoane ale magistralei feroviare de mare viteză construită în vestul României, între județele Hunedoara și Arad, vor trebui finalizate, altfel banii alocați pentru acest proiect vor trebui returnați.
În calitate de Comisar European am făcut toate demersurile necesare pentru ca României să îi fie alocate fonduri importante pentru modernizarea infrastructurii de transporturi, însă observ în continuare cum parcă ne punem singuri piedici în realizarea acestor obiective.
În 2018 am aprobat o cofinanţare în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii feroviare pe porţiunea Radna-Gurasada-Simeria. Totodată, in timpul mandatului meu de Comisar, în cadrul intalnirilor între experţii DG REGIO şi autorităţile române, acestea din urmă au informat Comisia Europeana că intenționau să trimită spre aprobare la Bruxelles un nou proiect de reabilitare a infrastructurii feroviare – tronsonul Caransebeş-Arad-Timişoara – cu o valoare a finanţării europene estimată la 1,3 miliarde de euro.
La momentul când banii au fost virați de la Comisia Europeană către Guvernul României, acesta din urmă și-a asumat implementarea până în 2020.
Fondurile europene au fost alocate din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, iar dacă proiectul nu va fi gata până în decembrie 2023 în proporție de minim 90%, banii vor fi pierduți.
Este adevărat că în ultima perioadă s-au făcut pași importanți în recuperarea întârzierilor privind absorbția fondurilor europene, însă reamintesc că ne aflăm pe ultima sută de meri în care pot fi folosite fondurile alocate României pentru exercițiul financiar 2014-2020, iar rata de absorbție este de puțin peste 70%.