Corespondenţii de presă străini din China semnalează înrăutăţirea condiţiilor lor de lucru în 2018

Jurnalişti străini care lucrează în China au semnalat înrăutăţirea în 2018 a condiţiilor în care şi-au desfăşurat activitatea, mai ales din cauza ingerinţei guvernului în relatările mediatice despre situaţia din provincia Xinjiang, relevă o anchetă publicată marţi, potrivit DPA, preluat de Agerpres.

Potrivit unui sondaj realizat de Clubul corespondenţilor străini din China, 55% dintre respondenţi au raportat o deteriorare a condiţiilor în care şi-au desfăşurat activitatea în 2018, comparativ cu un procent de 40% în ancheta din 2017.

Pe măsură ce restul lumii a început să afle despre internările în masă în rândul minorităţilor etnice musulmane din Xinjiang, jurnaliştii care s-au deplasat în provincie au fost urmăriţi, hărţuiţi şi adesea forţaţi să şteargă fotografiile şi înregistrările făcute.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

Hai să lăsăm teoriile deoparte și să acționăm. Din seara asta!

6:04

Potrivit aceluiaşi sondaj, 37% dintre corespondenţii străini au afirmat că personalul chinez care îi asistă, de obicei ca interpreţi, a fost supus hărţuirii, presiunilor sau intimidărilor.

Şase corespondenţi au semnalat că au întâmpinat dificultăţi în privinţa reînnoirii vizei din cauza relatărilor lor de presă.

În 2018, şefa biroului BuzzFeed News, Megha Rajagopalan, şi corespondentul Australian Broadcasting Corporation, Matthew Carney, au fost obligaţi să părăsească China după ce nu şi-au putut reînnoi vizele. Ambii au relatat din provincia Xinjiang, din nord-vestul ţării.

Aceasta este de câţiva ani ţinta unor măsuri dure de control politic, în urma unei serii de atentate sângeroase atribuite unor islamişti sau unor separatişti musulmani.

Situaţia a determinat guvernul să înăsprească prevederile privind practicile religioase şi controalele poliţiei.

Beijingul este acuzat de apărătorii drepturilor omului că a deschis în Xinjiang ‘centre de reeducare’ pentru persoanele suspectate de intenţii ostile. Majoritatea ar fi uiguri şi kazahi, principalele grupuri etnice musulmane din Xinjiang.

Sursă foto: Pexels.com