Copernicus: 2023, probabil cea mai caldă perioadă „din ultimii 100.000 de ani”

2023 a fost într-adevăr cel mai cald an înregistrat cel puțin din 1850 încoace. Marți, programul european Copernicus privind schimbările climatice (C3S) a confirmat că acesta a depășit anul 2016, recordul precedent. Această încălzire este direct legată de creșterea concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă (dioxidul de carbon, de exemplu, ajungând la 419 părți pe milion (ppm) în 2023, adică cu 2,4 ppm mai mult decât în 2022), scrie Le Figaro.

Și a fost, de asemenea, întărită în ultimul an de variațiile climatice naturale, cum ar fi fenomenul El Niño, o anomalie caldă în apele ecuatoriale ale Pacificului care tinde să încălzească temperaturile globale.

Punctat de luni de secetă în Africa și de incendii de pădure devastatoare în Europa și Canada, „2023 a fost un an excepțional în care recordurile climatice au căzut ca piesele de domino”, a reacționat Samantha Burgess, director adjunct al C3S, într-un comunicat de presă. Nu numai că 2023 este cel mai călduros an înregistrat vreodată, dar este și primul an în care fiecare zi este cu peste 1°C mai mare decât temperatura din perioada preindustrială. Aceasta a adăugat că temperaturile din 2023 „sunt susceptibile de a le depăși pe cele din orice perioadă din cel puțin ultimii 100.000 de ani”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Pe parcursul întregului an, temperatura medie globală a atins 14,98°C, cu 0,17°C mai mare decât în 2016 și cu 1,48°C mai mare decât media din perioada preindustrială (1850-1900). Prin urmare, în 2023, ne-am apropiat foarte mult de limita de 1,5°C stabilită prin Acordul de la Paris, care vizează limitarea încălzirii globale și a impactului acesteia. Mai mult, „este probabil ca, pe parcursul perioadei de 12 luni care se va încheia în ianuarie sau februarie 2024, să depășim nivelul preindustrial cu 1,5°C”, notează Copernicus, care analizează miliarde de măsurători efectuate de sateliți, dar și de nave, avioane și stații meteorologice din întreaga lume. Experții săi subliniază însă că „acest lucru nu înseamnă că am depășit limitele stabilite de Acordul de la Paris, întrucât acestea se referă la perioade de cel puțin 20 de ani în care această anomalie a temperaturii medii ar fi depășită”. Cu toate acestea, „se creează un precedent dezastruos”. Ca să nu mai vorbim de faptul că două zile din noiembrie au fost, pentru prima dată, cu mai mult de 2°C mai calde decât media preindustrială.

2024, și mai cald?

În Franța, ca și în Europa, 2023 a fost al doilea cel mai cald an înregistrat vreodată, potrivit Météo France. „Cu o temperatură medie de 14,4°C, a fost chiar în urma recordului stabilit în 2022, cu doar 0,1°C mai rece.

În general, nici oceanele, care absorb 90% din excesul de căldură din sistemul Pământului cauzat de activitatea umană, nu au fost cruțate anul trecut: temperaturile medii de la suprafața mării „au rămas în mod constant și excepțional de ridicate, atingând niveluri record pentru perioada aprilie-decembrie a anului”, potrivit datelor europene. Un maxim istoric pentru oceane – 20,96°C – a fost atins chiar la 30 iulie 2023, recordul anterior datând din martie 2016. Această încălzire a dus la valuri de căldură marină în întreaga lume, în special în anumite zone din Marea Mediterană, Golful Mexic și Caraibe.

La poli, care se încălzesc mult mai rapid decât restul globului, se întâmplă același lucru: gheața de mare din Antarctica a atins minime recorduri pe parcursul a 8 luni, iar întinderea sa a atins cel mai scăzut nivel (zilnic și lunar) în februarie 2023. La nord, vara trecută a fost cea mai caldă înregistrată vreodată în Arctica, cu o temperatură medie de 6,4°C, potrivit datelor recente ale Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA (NOAA).

„Fenomenele extreme la care am asistat în ultimele luni sunt o dovadă dramatică a distanței care ne separă acum de climatul în care s-a dezvoltat civilizația noastră”, a comentat Carlo Buontempo, directorul C3S. „Trebuie să ne decarbonizăm urgent economia, utilizând în același timp datele și cunoștințele climatice pentru a ne pregăti pentru viitor.” Potrivit Met Office (serviciul britanic de meteorologie), anul 2024 ar putea fi și mai cald: se așteaptă ca temperatura medie globală să fie cu 1,34°C – 1,58°C mai mare decât în epoca preindustrială, în timp ce fenomenul El Niño nu a atins încă apogeul.