Condamnare a acțiunilor Rusiei în Ucraina, într-o declarație comună asumată de 10 reprezentanți speciali pentru Holocaust din state membre UE si NATO, inclusiv din România

Coordonatorii speciali pentru problematica Holocaustului din Canada, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Olanda, România, Marea Britanie, SUA au semnat, cu ocazia comemorării masacrului de la Babyn Yar, o declaraţie comună prin care condamnă acţiunile Rusiei în Ucraina, a anunţat, joi, reprezentantul Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, Alexandru Muraru.

„Nu trebuie să uităm niciodată oribilele crime împotriva umanităţii care au avut loc acum 81 de ani, când circa 34.000 evrei au fost ucişi de nazişti şi de complicii lor la Babyn Yar. Timp de 45 de ani după sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a cenzurat documentaţia despre Holocaust, inclusiv cercetările şi documentaţia din arhive ce vizează masacrul evreilor de la Babyn Yar”, se precizează în textul declaraţiei, potrivit unui comunicat transmis joi de Muraru.

Potrivit semnatarilor declaraţiei, nu se poate permite ca „memoria acelor victime şi a celor care au fost ucişi în perioada Holocaustului să fie dezonorate, şterse sau instrumentalizate cinic pentru a atinge obiective politice”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

„În acest context, este îngrozitor că Vladimir Putin încearcă să îşi justifice războiul său neprovocat împotriva Ucrainei prin distorsionarea şi revizuirea istoriei Holocaustului. A spune că Ucraina democratică de astăzi trebuie să fie de-nazificată este o insultă către toţi cei care au suferit sub regimul nazist din Ucraina şi de peste tot. O astfel de distorsionare erodează înţelegerea despre Holocaust, afectează memoria Holocaustului şi subminează eforturile contemporane globale de prevenire a atrocităţilor în masă în aşa fel încât să nu mai aibă loc vreodată un alt Holocaust”, transmit semnatarii declaraţiei.

Conform documentului, ţările semnatare stau împreună în susţinerea pe care o acordă drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, „mai ales prin combaterea distorsionării istorice şi prin consolidarea cercetării, educaţiei şi memorializării autentice a Holocaustului”.

„Înţelegerea istoriei care a dus la atrocităţile din trecut ne poate ajuta să identificăm şi, sperăm, să prevenim astfel de abominaţii în viitor”, se mai menţionează în declaraţia comună.

Cea de-a patra Convenţie de la Geneva pentru protejarea civililor în situaţii de conflict armat, semnată urmare celui de-al doilea Război Mondial, prevede că transferul ilegal sau deportarea persoanelor protejate de aceasta constituie o încălcare gravă şi o crimă de război, amintesc semnatarii declaraţiei.

„Astăzi, estimări ce provin dintr-o varietate de surse indică faptul că autorităţile ruse şi cele prin care acestea acţionează au deţinut, interogat şi, potrivit raportărilor, au torturat sute de mii de civili ucraineni. Mulţi din aceşti cetăţeni ucraineni, inclusiv mii de copii, au fost relocaţi forţat sau deportaţi forţat din propriile case în zone din Ucraina ce sunt temporar controlate de Rusia, cel mai adesea în locaţii aflate mult în interiorul Rusiei. Deportarea forţată este unul dintre rezultatele aşa-numite operaţii de filtrare organizată de Kremlin şi menită să elimine rezistenţa, să identifice indivizii din Rusia care nu sunt suficient de cooperanţi şi să nege statalitatea şi identitatea distinctă a Ucrainei. Autorităţile ruse au negat astfel de evenimente în ciuda dovezilor substanţiale, provenite din multe surse”, se afirmă în declaraţie.

Semnatarii au mai transmis că susţin „toate eforturile de păstrare a dovezilor atrocităţilor, inclusiv cele realizate de Curtea Penală Internaţională, ONU, misiunile de experţi din cadrul Mecanismului Moscova al OSCE şi altele”.

„Istoria arată că răspunderea este imperativă. Populaţia din Ucraina are nevoie de justiţie şi merită justiţie. Statele noastre sunt angajate ideii de a-i face răspunzători pe făptuitorii crimelor de război şi ai altor atrocităţi pentru acţiunile lor incalificabile”, se evidenţiază în document, conform sursei citate.