Comunitatea indoneziană din Timișoara crește: povești de viață, familii mixte și realități din spatele „visului asiatic” / ”Sunt români care merg să-și caute neveste cu 30 de ani mai tinere decât ei”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În România trăiesc astăzi aproximativ 3.000 de indonezieni. Noua comunitate de indonezieni din Timișoara numără în jur de 50 de persoane. Mulți au ajuns aici pentru a lucra în industria ospitalieră, alții sunt tehnicieni la o multinațională, dar și maseuze (13 persoane sunt angajate la salonul de masaj Waza). Există însă și șase studenți în Timișoara. Unii fac parte din familii mixte, în sensul că românii s-au căsătorit cu indonezience. Astfel, există deja o generație de copii născuți aici din părinți româno-indonezieni. Vorbim în prezent despre șase copii, iar alte două nașteri sunt așteptate.

Întâlnire cu ambasadorul Indoneziei la Timișoara

Micuța comunitate de indonezieni s-a întâlnit duminică, 29 martie, în restaurantul Taste of Bali, cu ambasadorul Indoneziei în România, Meidyatama Suryodiningrat. A fost prezentă și o întreagă echipă consulară, pentru a rezolva probleme specifice comunității: reînnoirea pașapoartelor sau a altor documente. Unora dintre copii li s-au făcut pentru prima dată documente indoneziene. Acest lucru este posibil deoarece, până la vârsta de 19 ani, aceștia pot avea dublă cetățenie, româno-indoneziană, urmând ca ulterior să fie obligați să renunțe la una dintre ele.

Povestea lui Dragoș Dubina: între Bali și Timișoara

Psihologul Dragoș Dubina, patronul singurului restaurant balinez din România, deschis la Timișoara, a locuit 11 ani în Indonezia și este unul dintre timișorenii căsătoriți cu o indoneziancă. Copilul lor are deja șapte ani. Există numeroase clișee legate de modul în care îți poți găsi o soție în țările din Asia de Sud-Est.

„Eu m-am cunoscut cu soția la un club al montaniarzilor, la universitatea de acolo. Dar există destule clișee legate de imaginea femeii din Asia, care este văzută ca o femeie ce stă acasă, gătește, face curățenie, crește copilul și nu își caută o carieră. În Indonezia se spune că femeia este stăpână în casă. Da, ea are o putere mare de decizie la nivelul organizării familiei, dar este și responsabilă de gospodărie. S-ar putea ca asta multora să le sune bine. Mai există și un aspect: la musulmani există ideea că tu „cumperi” nevasta, dar trebuie să-i asiguri traiul. Este adevărat că asiaticele din sud-est sunt frumoase, iar ca personalitate sunt mai maleabile”, a declarat pentru G4Media Dragoș Dubina.

Dragoș Dubina și Montez FOTO arhivă personală

„Visul” de a-ți găsi perechea în Bali, între iluzie și realitate Unii cred că este suficient să meargă într-un concediu în Bali pentru a-și găsi perechea alături de care să trăiască până la adânci bătrâneți.

„Este o așteptare nerealistă. Mai sunt români care merg să-și caute neveste cu 30 de ani mai tinere decât ei. Oamenii se adaptează pentru a-și satisface nevoile de bază. Dacă au un soț care oferă masă, casă și bani de trimis acasă familiei — pentru că acolo există responsabilitatea de a-ți întreține părinții, iar pensii sunt doar pentru cei care au lucrat la stat —, atunci acceptă. Dar este nerealist… Este și o fantasmă pe care și-o construiesc mulți. Dacă în România nu ți-ai găsit perechea, cum crezi că vei reuși cu cineva pe care l-ai cunoscut de câteva săptămâni sau luni, care vine dintr-o cultură total diferită, pe care nu o înțelegi, și despre care nu știi nimic legat de obiceiuri sau limbă?”, a mai spus Dragoș Dubina.

Dragoș și Montez FOTO Ștefan Both

Dragoste ca în filme: o întâlnire într-un tren din Indonezia

Adrian Fuliaș a ajuns în Indonezia printr-o bursă culturală oferită de guvernul indonezian, prin Ambasada Indoneziei din București. A locuit un an în această țară, perioadă în care a cunoscut-o pe Inda, cu care s-a și căsătorit. Au împreună trei copii, în vârstă de patru, șapte și nouă ani.

„În 2014-2015 am beneficiat de programul lor Darmasiswa și am fost student acolo. Ei te trimit să înveți cultura și limba lor. Eu, terminând Calculatoare, am mers pe specializare IT. Am ajuns într-o relație cu o indoneziancă exact ca în filme. Nu am plecat cu acest gând. Am cunoscut-o pe actuala mea soție în tren. Călătoream și mă întorceam din Bali — era un drum de zece ore. După un an, la finalul bursei, am revenit practic împreună în România. Este un sacrificiu și un risc din partea ei, pentru că își părăsește familia și cultura. În ultimii ani te ajută tehnologia să ții legătura cu familia, dar nu este același lucru. Le este dor, chiar dacă vorbesc zilnic. Ultima dată am fost în Indonezia acum trei ani”, a declarat Adrian Fuliaș, care se ocupă, împreună cu Inda, de o mică afacere cu tempe – un produs vegetal tradițional indonezian.

Adrian cu una din fetițe

Un arhipelag al diversității

Indonezia, fostele Indii Olandeze care și-au câștigat independența în 1945, este un arhipelag cu aproximativ 18.000 de insule, situat între Oceanul Indian și Oceanul Pacific. În cele aproximativ 6.000 de insule locuite există câteva sute de etnii, care vorbesc peste 300 de limbi diferite și numeroase dialecte. Cele mai importante regiuni sunt Borneo (Kalimantan), Sumatra, Sulawesi și Java.

Întâlnire cu ambasadorul Indoneziei FOTO Ștefan Both

Întâlnire cu ambasadorul Indoneziei FOTO Ștefan Both

Întâlnire cu ambasadorul Indoneziei FOTO Ștefan Both

Întâlnire cu ambasadorul Indoneziei FOTO Ștefan Both

Întâlnire cu ambasadorul Indoneziei FOTO Ștefan Both