Comisia Europeană vrea o politică migratorie comună în fața amenințării din Afganistan, în ciuda împotrivirii multor țări reticente la cotele obligatorii de refugiați

Vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas, a declarat sâmbătă că speră ca afluxul ilegal de migranţi la frontierele de est ale Uniunii Europene să fie drept un catalizator pentru stabilirea unor reguli comune în materie de migraţie, relatează AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

Declarația vine pe fondul împotrivirii puternice a unor state, mai ales din estul Europei, față de impunerea unor cote obligatorii de refugiați. Lider de inițiativă e Ungaria, al cărei guvern a făcut de migrație o temă centrală de campanie, dar și România s-a împotivit în 2016 cotelor obligatorii.

Schinas s-a deplasat sâmbătă la graniţa dintre Lituania şi Belarus unde s-a înregistrat o creştere puternică a fluxului de migranţi ilegali din Belarus. ”Situaţia de aici prezintă un alt mesaj pentru noi în Uniunea Europeană: că este momentul să trecem la un cadru european mai previzibil şi mai complet pentru politica migratorie”, a declarat Schinas jurnaliştilor, potrivit Agerpres.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

”Acum este momentul politic pentru a trece de la o operaţiune de luptă împotriva incendiilor la o operaţiune arhitecturală”, a adăugat el.

Comisia Europeană a propus un nou pact privind migraţia şi azilul în 2020 pentru a elabora o politică comună cu privire la aceste subiecte. Dar negocierile au fost oprite de pandemia de COVID -19. UE este acum din ce în ce mai preocupată de posibilul aflux de migranţi din Afganistan, după ce talibanii au preluat controlul asupra ţării la mijlocul lunii august.

În Lituania, migraţiile ilegale au explodat anul acesta, numărul de noi sosiţi detectaţi la frontieră ajungând deja la peste 4.100, comparativ cu doar 81 în 2020.

UE îl acuză pe preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, că a orchestrat afluxul de migranţi în Lituania, Polonia şi Letonia în represalii la sancţiunile impuse regimului de la Minsk de către UE în urma represiunii opoziţiei după scrutinul prezidenţial contestat anul trecut.

Numeroase state membre se tem că evenimentele din Afganistan ar putea duce la o repetare a crizei migranţilor cu care s-a confruntat Europa în 2015-2016, când sosirea a peste un milion de migranţi din Orientul Mijlociu a pus la încercare sistemele de securitate şi de beneficii sociale ale ţărilor europene şi a alimentat sprijinul pentru grupurile de extremă dreapta, notează Reuters.

”Este adevărat că acum suntem într-o criză majoră, dar nu UE a provocat situaţia, totuşi suntem chemaţi din nou să participăm la găsirea unei soluţii”, a declarat comisarul grec pentru cotidianul austriac Wiener Zeitung.

Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), până la 500.000 de afgani ar putea pleca din ţara lor până la sfârşitul anului.

De data aceasta, UE a fost mai bine pregătită, cu o protecţie mai puternică a graniţelor externe şi resurse financiare pentru a ajuta statele vecine Afganistanului, în timp ce politicile statelor UE sunt din ce în ce mai mari convergente, a spus de asemenea Schinas.

”Prin urmare, consider că acum este momentul pentru a conveni asupra unei politice europene comune pentru migraţie şi azil, aşa cum am propus în Comisia Europeană în septembrie”, a conchis el. (Foto: refugiația agfani / Twitter/ U.S. Department of Defense)