Comisia Europeană, întrebată dacă Guvernul a cerut în mod oficial înlocuirea plafonului de pensii de 9, 4% din PIB: Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată/ Premierul Ciucă anunțase la Bruxelles că este posibilă înlocuirea plafonului
Comisia Europeană a declarat, într-un răspuns pentru G4Media.ro, că plafonul de 9, 4% din PIB pentru pensii face parte din măsura reforma sistemului public de pensii și că un obiectiv al noii legislații convenit prin PNRR este ”menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit”.
”Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României”, a explicat Comisia Europeană întrebată dacă Guvernul a solicitat în mod oficial înlocuirea plafonului de pensii de 9, 4% din PIB cu un alt mecanism de referință, așa cum a anunțat premierul Nicolae Ciucă după o vizită la Bruxelles. Comisia a mai precizat, în răspunsul transmis G4Media.ro, că o etapă specifică (215), care trebuie parcursă la sfârșitul anului 2022, ”se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare.”
Premierul Nicolae Ciucă a declarat pe 27 octombrie, după mai multe întâlniri la Bruxelles inclusiv cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, că a discutat ajustarea unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și înlocuirea limitei de 9,4% din Produsul Intern Brut pentru pensii.
„Am prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii și am convenit că este posibilă înclouirea acestui indicator cu un altul care să țină cont de studiul Băncii Mondiale și de un indicator de disciplină financiară”, a precizat el.
Redăm mai jos integral răspunsurile Comisiei Europene:
G4Media.ro: A solicitat România în mod oficial înlocuirea plafonului de pensii de 9,4% din PIB cu un alt mecanism de referință? În caz afirmativ, este de acord Comisia Europeană?
Comisia Europeană: România a prezentat un plan național de redresare și reziliență (PNRR), care – în urma unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene – a fost aprobat de Consiliu. Acest acord – decizia de punere în aplicare a Consiliului și anexa la aceasta – specifică etapele și obiectivele obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme și investiții pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a obține plățile respective.
Plafonul de 9,4% din PIB (adică nivelul cheltuielilor în 2021) face parte din măsura privind reforma sistemului public de pensii. Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, cu aportul asistenței tehnice, care să înlocuiască actuala lege a pensiilor (Legea 127/2019).
– În anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului românesc se precizează că „Un obiectiv al noii legislații este menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit.”
– Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României.
G4Media.ro: Comisia Europeană este de acord cu faptul că pensiile din serviciul militar (armată, interne, servicii) nu ar trebui să fie modificate în niciun fel? Adică, nici în ceea ce privește cuantumul, nici în ceea ce privește vechimea și vârsta?
Comisia Europeană: O etapă specifică (215), care trebuie parcursă la sfârșitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare. Aceasta face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, care este un element-cheie al PRR al României.
Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată.
G4Media.ro: Comisia Europeană este de acord cu calendarul anunțat de coaliția guvernamentală, conform căruia proiectul de lege privind pensiile ar trebui să fie adoptat de Guvern până la 31 decembrie 2022 și apoi trimis Parlamentului? Sau ar trebui ca noua lege a pensiilor să intre în vigoare până la 31 decembrie 2022? Care sunt riscurile neadoptării acesteia până la 31 decembrie 2022?
Comisia Europeană: Anexa la decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului românesc prevede date orientative până la care o etapă sau un obiectiv trebuie să fie atins. Pentru noua lege a pensiilor (etapa 214), aceasta este T1/2023. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată de Comisie în contextul celei de-a patra cereri de plată.”
Context
Ministerul Muncii lucrează la un scenariu de reformare a pensiilor speciale bazat pe recomandările Băncii Mondiale, pe care Economedia.ro le-a prezentat în exclusivitate încă din octombrie. Deocamdată nu există un acord politic în coaliția PSD-PNL-UDMR pentru o versiune finală a proiectului de reformă asumat prin PNRR, potrivit informațiilor G4Media.
Modificările față de actuala legislație se vor aplica cel șase mari categorii de pensionari speciali: magistrați, diplomați, funcționarii parlamentari, personal aeronautic civil, personalul auxiliar din instanțe și angajații Curții de Conturi.
– Vârsta de pensionare să ajungă treptat la 65 de ani. Vârsta de pensionare ar urma să crească cu câte 6 luni / an timp de zece ani, astfel încât să se ajungă la cei 65 de ani ceruți de Banca Mondială
– Vechimea în specialitate necesară pensionării să fie de minimum 30 de ani
– Pensia să fie calculată ca 65% din media veniturilor brute pe 5 ani consecutivi, la alegere din ultimii 10 ani de activitate
– La procentul de 65% din media salariilor se va ajunge treptat de la actualul 80%, în zece ani
Reamintim că pentru judecători și procurori, Banca Mondială a recomandat revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani, mai arată instituția internațională.
În plus, pensia netă inițială nu poate depăși 100% din salariul net al persoanei în anul pensionării.
Aceste modificări nu se vor aplica pensiilor militare (poliție, militari, servicii secrete), dat fiind că Banca Mondială a recomandat ca acestea să nu fie modificate în condițiile războiului din Ucraina.
Reforma pensiilor speciale este un jalon asumat de România în cadrul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR) și care trebuie adoptat până la finalul acestui an. Banca Mondială este consultantul însărcinat să propună reforme. Dacă România nu îndeplinește acest jalon, riscă să piardă următoarea tranșă din PNRR.
De remarcat că până acum coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR nu și-a asumat nici o decizie politică legată de reforma pensiilor speciale. Un proiect de lege apărut pe surse în presă și dezmințit de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției a dus la apariția unui val de pensionări printre magistrați.
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
41 comentarii