Comisia de la Veneția critică comasarea alegerilor de anul trecut din România prin ordonanță de urgență : Contrar standardelor internaționale, adoptarea OUG 21/2024 nu a fost nici consensuală, nici rezultatul unei consultări publice adecvate

Organul consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constitutional, a stabilit că revizuirea tardivă a legislației electorale din România în cazul seriei de alegeri din 2024 a fost tardivă și a subminat încrederea populației în procesul electoral.

Printr-o scrisoare din 11 martie 2024, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a solicitat un aviz al Comisiei de la Veneția privind ordonanța de urgență ce viza unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din partea României în Parlamentul European în 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale în 2024.

Cererea sa a fost însoțită de o scrisoare din partea lui Iulian Bulai, deputat USR, care punea accent pe aspecte ale textului pe care le consideră problematice. Biroul Comisiei de la Veneția Comisiei a decis să amâne adoptarea avizului până la alegerile din 2024 din România (alegeri europarlamentare și locale în iunie, alegeri prezidențiale și legislative în noiembrie și decembrie).

„Conținutul revizuirii nu contravine standardelor internaționale. În special, fuziunea alegerilor locale și a alegerilor pentru Parlamentul European poate fi justificată într-un an în care a avut loc un număr excepțional de alegeri. Preluarea mandatului la câteva luni după alegeri este acceptabilă atâta timp cât mandatul autorității în exercițiu nu este prelungit”, explică Comisia de la Veneția.

Stabilitatea dreptului electoral este o cerință a securității juridice – un aspect fundamental al statului de drept – esențială pentru asigurarea încrederii în alegeri și a „proprietății” sistemului electoral de către cât mai mulți în societate, consideră Comisia de la Veneția.

Codul de bune practici în materie electorală impune ca elementele fundamentale ale dreptului electoral, în special calitatea de membru al comisiilor electorale, să nu poată fi modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri.

„În speță, componența comisiilor electorale a fost modificată prin OUG 21/2024 cu trei luni înainte de alegeri, ceea ce este foarte târziu. Această încălcare a principiului stabilității legii electorale este de fond din cauza adoptării tardive a ordonanței”, apreciază specialiștii Comisiei de la Veneția.

„Ordonanțele de urgență subminează principiile democratice, inclusiv principiul separației puterilor în stat”

Comisia de la Veneția reamintește, de asemenea, că reformele destinate utilizării în cadrul unor alegeri trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a permite candidaților și alegătorilor să înțeleagă schimbările, iar organele de management electoral să le înțeleagă și să le aplice.

Comisia de la Veneția constată că modificările târzii cresc riscul ca administrația electorală și alegătorii să nu fie familiarizați corect cu procedura.

După cum s-a remarcat deja într-o serie de avize anterioare ale Comisiei de la Veneția, dependența frecventă a României de ordonanțe de urgență subminează calitatea legislativă, securitatea juridică și principiile democratice, inclusiv principiul separației puterilor în stat.

„Acest lucru este deosebit de problematic în domeniul alegerilor, care sunt în centrul democrației. Contrar standardelor internaționale, adoptarea OUG 21/2024 nu a fost nici consensuală, nici rezultatul unei consultări publice adecvate. Codificarea legislației electorale poate ajuta la evitarea revizuirilor frecvente ale legislației – inclusiv revizuiri tardive prin ordonanțe de urgență –, pentru a asigura integralitatea și coerența cadrului legal și, prin urmare, pentru a îmbunătăți încrederea în procesul electoral”, detaliază Comisia de la Veneția.

Recomandări

Comisia de la Veneția recomandă, așadar, autorităților române:

– Abținerea pe viitor de a legifera în materie electorală prin ordonanțe de urgență, cu excepția adoptării unor norme în materie și detalii tehnice;

– Reglementarea prin lege statutară a fuziunii alegerilor, dacă această necesitate va apărea în viitor, cu mult înainte de data alegerilor relevante.