Comisia de la Veneția a adoptat un aviz critic la Legea ucraineană a minorităților

Comisia de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei, recomandă „revizuirea unor prevederi” ale Legii minorităților naționale adoptată de către Ucraina, pentru a se asigura astfel respectarea deplină a standardelor internaționale în domeniu.

Cele mai multe recomandări se referă la utilizarea limbii minorităților naționale, prevăzută în articolul 10 al Legii, relatează cotidianul Evropeiska Pravda. Printre altele, Comisia de la Veneția solicită să se extindă dreptul de a organiza evenimente în limbile minorităților în cazul tuturor persoanelor și să se elimine obligația de a se oferi simultan o traducere în limba ucraineană „sau cel puțin să se revizuiască acest lucru în lumina principiului proporționalității”.

O chestiune importantă, care este legată de situația minorității române din Ucraina, este cea a trecerii, de la 1 septembrie, la noul sistem de învățământ, care prevede creșterea – în învățământul gimnazial și liceal – cotelor materiilor de studiu în limba ucraineană, gradual, ajungîndu-se ca în ultimul an de liceu ponderea materiilor în ucraineană să fie de cel puțin 80%.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

În acest caz, Comisia de la Veneția face o recomandare separată în care solicită o amânare a transferului la acest sistem de învățământ și prelungirea perioadei de tranziție.

Experții Consiliului Europei cer, de asemenea, să se revizuiască obligațiile legate de publicarea de cărți în limbile minorităților naționale, să se clarifice chestiunea traducerii în limba minorității a „inscripțiilor denumirilor oficiale și a informațiilor generale ” și să se adopte o metodologie privind utilizarea limbilor minorităților naționale în relația cu autoritățile publice (în prezent, legea prevede că acest lucru ar trebui să fie elaborat de către guvern).

Recomandările se referă, de asemenea, la revizuirea altor legi, în special în ceea ce privește „restricționarea libertății de utilizare a limbii minorităților și tratamentul diferențiat al limbilor minoritare” și dreptul de a avea acces la mass-media în limbile minorităților prin eliminarea cotelor lingvistice din legea care reglementează domeniul mass-media.

În decembrie anul trecut, Parlamentul de la Kiev a adoptat o controversată Lege a minorităților, ca parte dintr-un pachet legislativ recomandat spre adoptare, de către Uniunea Europeană, înainte ca Ucraina să înceapă negocierile de aderare la blocul comunitar.

Legea a stârnit nemulțumirea României, care a criticat actul adoptat, pentru că limitează drepturile minorităților. Mai exact, Ministerul român de Externe consideră că nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească, neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație sau lipsa unei prevederi distincte privind dreptul minorităților de a-și manifesta religia sau credința.

Pe de altă parte, oficialii și experții ucraineni consideră că Legea minorităților nu îngrădește drepturile fundamentale ale acestora, însă Kievul a trebuit să o elaboreze astfel încât să nu se contrazică nu doar ”legile existente privind limba de stat și educația ci și nevoile de siguranță națională și de unitate statală a Ucrainei”.

Cum poziția exprimată de către Comisia de la Veneția este doar una consultativă, este foarte probabil ca Legea minorităților să intre în vigoare în această toamnă, ulterior mai putând fi aduse modificări.