Comentariu DPA: De cine ar trebui apărat „modul nostru de viaţă european” – de migranţi sau de populişti?

„Protejarea modului nostru de viaţă european”: şase cuvinte care au declanşat un val de întrebări şi critici după ce preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a propus ca titulatură pentru un nou portofoliu în executivul european, săptămâna trecută, relatează joi agenția germană de ăresă, DPA.

Mai multe voci din blocurile liberal, al Verzilor şi socialist au cerut clarificări în legătură cu denumirea noului post, care presupune supervizarea unei largi game de probleme, inclusiv migraţia, securitatea, educaţia şi integrarea şi care îi va reveni grecului Margaritis Schinas, în cazul în care va fi confirmat.

Ursula von der Leyen are ocazia să le dea explicaţii joi liderilor de grupuri parlamentare, în faţa cărora este chemată să clarifice rolul viitorului „vicepreşedinte pentru protejarea modului nostru de viaţă european”, între alte probleme legate de propunerile sale pentru noua echipă a executivului european.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

„Sperăm că (von der Leyen) nu vede o contradicţie între susţinerea refugiaţilor şi valorile europene”, a transmis săptămâna trecută pe Twitter lidera grupului Verzilor din Parlamentul European, Ska Keller.

„(Grupul liberal) Renew Europe vorbeşte serios: ori se schimbă numele portofoliului lui Schinas, ori se renunţă la competenţele sale în materie de migraţie”, a declarat luni influentul eurodeputat Guy Verhofstadt, ameninţând cu veto.

Eurodeputaţii vor supune la vot în octombrie propunerile Ursulei von der Leyen pentru cei 27 de comisari, care urmează să-şi înceapă activitatea în noiembrie. Cei mai duri dintre criticii acestor propuneri o acuză pe von der Leyen că a adoptat o retorică specifică extremei drepte cu privire la migraţie.

Denumirea noului post de comisar reflectă „demagogia tipică ei-contra-noi şi demonizarea grupurilor minoritare pe care le vedem în discursul tuturor grupărilor de extremă dreapta din Europa”, a afirmat Andrew Stroehlein, de la organizaţia Human Rights Watch.

Von der Leyen vede altfel lucrurile. „Libertate, egalitate, democraţie şi respect pentru drepturile omului”, a scris ea într-un articol publicat în mai multe ziare europene, susţinându-şi decizia. „Acestea definesc şi reprezintă uniunea noastră. Modul nostru de viaţă este pus la încercare în fiecare zi, atât de antieuropeni din interior, cât şi din afara blocului”, a explicat ea.

Etnologul Johannes Moser de la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen a atras în schimb atenţia asupra caracterului profund eterogen al Europei, atât al continentului în ansamblul său, cât şi al ţărilor sale. În opinia sa, deşi valorile enumerate de von der Leyen sunt împărtăşite de multe state europene, acest lucru este valabil şi pentru multe alte ţări membre ale ONU.

„Nu văd nimic care să se aplice exclusiv Europei”, a adăugat el, punând sub semnul întrebării argumentele fostului ministru german al apărării.

Deci, de cine doreşte Ursula von der Leyen să apere „modul de viaţă european” – de migranţi, de populişti, sau amândouă la un loc? – notează dpa, amintind că problema migraţiei a generat dispute aprinse între statele UE, ca reacţie la valul de sute de mii de solicitanţi de azil de după 2015.

Concret, în materie de politici, fostul ministru german afirmă că are în vedere un „nou început” în ce priveşte migraţia, prin relansarea eforturilor de a găsi un consens legat de distribuirea solicitanţilor de azil în Uniune. De asemenea, în viziunea sa, agenţia UE pentru graniţele externe Frontex ar trebui să dispună de un personal operativ de 10.000 de oameni cel târziu în 2024, faţă de termenul actual de 2027.

Un alt obiectiv al său constă în închiderea „nişelor legislative în materie de azil şi expulzare”, precum şi o cooperare mai strânsă cu ţările de origine a migranţilor „pentru dezvoltarea unui sistem mai robust de întoarcere” a acestora.

Rolul lui Schinas va fi, între altele, de a superviza aceste schimbări, cu toate că propunerile de reformă a migraţiei şi azilului ar trebui să vină de fapt de la Ylva Johansson, comisar desemnat pentru afaceri interne, menţionează dpa.