Cîțu, Macron, Orban și alți 7 lideri din UE cer Comisiei Europene să „sprijine activ” energia nucleară și pledează pentru construcția de noi reactoare

Un grup de șapte lideri europeni în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron a cerut Comisiei Europene înaintea reuniunii UE de joi să înceteze să ridice obstacole în calea energiei nucleare și să se gândească la modalități de a o include în regulamentul financiar verde al UE, transmite Euractiv, citată de Rador.

Într-o scrisoare adresată executivului european cei șapte lideri au declarat fățiș că susțin energia nucleară în contextul eforturilor de realizare a obiectivelor climatice UE.

„Suntem convinși că toate tehnologiile disponibile cu emisii zero sau reduse care contribuie la neutralitatea climatică […] nu ar trebui să fie numai recunoscute, ci și sprijinite activ de către UE”, scriu semnatarii.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

„E mai cu seamă valid în cazul energiei nucleare, a cărei dezvoltare e unul dintre obiectivele primare ale Tratatului ce instituie Comunitatea Euratom, obligând instituțiile UE să o promoveze”, se afirmă în scrisoarea datată 19 martie.

Semnatarii sunt conducătorii Cehiei (Andrej Babiš), Franței (Emmanuel Macron), Ungariei (Viktor Orban), Poloniei (Mateusz Morawieck), României (Florin Cîțu), Slovaciei (Igor Matovič) și Sloveniei (Janez Janša).

Austria și Germania se opun energiei nucleare din cauza riscurilor ecologice implicate de deșeurile radioactive.
Energia nucleară este totodată exclusă, în principiu, din taxonomia financiară verde a UE din cauza criteriului „A nu produce daune semnificative”, care interzice aplicarea etichetei de investiție verde tehnologiilor ce subminează obiectivele de mediu precum prevenirea și controlul poluării.

Scrisoarea argumentează însă că fiecare stat UE e liber să decidă dacă optează sau nu pentru energia nucleară, „în condiții de respect reciproc și indiferent de alegerile politice ale altor state membre”.

Polonia, Cehia și Bulgaria intenționează să construiască noi reactoare nucleare pentru a-și diminua dependența de cărbune și a atinge obiectivele climatice ale UE. În ce-o privește, Franța a lansat un program ambițios de înlocuire a unora dintre centralele ei atomoelectrice îmbătrânite cu o nouă generație de reactoare cu apă presurizată, denumite și EPR. Finlanda și Regatul Unit construiesc deja EPR-uri, dar se confruntă cu creșterea costurilor pe fondul întârzierilor și problemelor de siguranță.

Costul finanțării construcției de noi surse nucleare e o preocupare tot mai mare a industriei. Foratom, grupul de lobby al industriei nucleare, s-a declarat luna trecută îngrijorat de riscul ca energia nucleară să fie exclusă din regulamentul taxonomiei financiare sustenabile al UE.

„Marea noastră problemă cu taxonomia este că ea va permite companiilor eligibile să aibă acces la obligațiuni și fonduri cu o dobândă mai mică”, a declarat Jessica Johnson, directoarea pentru comunicare a Foratom, asociația comercială care reprezintă industria nucleară la Bruxelles.

„Înseamnă că pentru ele costul finanțării ar putea fi mai mic, dacă vor avea acces la aceste fonduri, întrucât cuantumul dobânzii pe care o vor avea de plătit va fi mult mai mic”, a declarat ea presei pe 9 februarie la o conferință de presă online.

Cei șapte lideri își exprimă în scrisoare teama că în prezent politicile UE limitează construcția de noi centrale nucleare și cer „un cadru de lucru adecvat pentru noi construcții nucleare”.

„Cerem Comisiei Europene să asigure că politica energetică și climatică a UE acomodează toate căile către neutralitatea climatică, în conformitate cu principiul neutralității tehnologice”, scriu semnatarii.

„În acest context, toate tehnologiile disponibile și viitoare cu emisii zero și reduse trebuie să fie tratate în mod egal în cadrul tuturor politicilor, inclusiv în taxonomia investițiilor sustenabile, care urmăresc atingerea neutralității climatice până în 2050”, afirmă scrisoarea.

Sursa: euractiv.com/ Rador/ Traducerea: Andrei Suba