Cine controlează reziduurile de pesticide în fructe, legume și cereale: cele două laboratoare au fost înființate datorită aderării la UE

În România sunt active două laboratoare care efectuează anual controlul reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale: unul funcționează în București, celălalt în Târgu Mureș, transmite publicația LantulAlimentar.ro. Cele două laboratoare au fost înființate în anii 2000, ca parte a îndatoririlor României din procesul de aderare la UE.

”Controlul reziduurilor de pesticide a început după anul 2000, în cadrul pregătirilor de preaderare, pentru a ne alinia regulilor europene. Până atunci, la nivel de țară, nu am avut un laborator care să deruleze acest control anual al reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale. Am fost pionieri, am beneficiat de fonduri PHARE, pentru înființarea laboratorului și instruirea personalului” a declarat Aurelia Surdu, șef serviciu, Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale, București, pentru emisiunea Viața Satului.

La început de an, Autoritatea Națională Fitosanitară concepe un Plan anual pentru monitorizarea reziduurilor de pesticide, care este aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În baza acestui plan (număr de probe, specii de plante, locuri de prelevare, etc.), inspectorii fitosanitari din cadrul Oficiilor Județene Fitosanitare prelevă probe și le expediază către laboratorul căruia îi este arondat județul respectiv.

Rezultatele analizelor sunt preluate într-un Raport anual, emis de fiecare din cele două laboratoare. De precizat că ANF analizează probe numai din producția internă. Aici sunt incluse și probele prelevate în cadrul unor planuri tematice: de pildă probele de roșii din serele și solariile înscirse în programul guvernamental ”Tomate românești”.

Pe lângă probele analizate în cadrul controlului oficial, cele două laboratoare analizează și probe aduse de fermieri/procesatori/comercianți, la cerere. Costul analizelor este suportat de client. Tarifele sunt afișate pe siteul ANF. De pildă, detecția Pepino mosaic virus prin metoda DAS ELISA costă 191 lei, dacă sunt analizate frunze, fructe și răsaduri de tomate ( Solanum lycopersicum), și 451 lei, dacă sunt analizate semințele de tomate.

Cele două laboratoare analizează anual aproximativ 3000 de probe, din care câteva sute sunt probe aduse de clienți în afara controlului oficial.

”Mai mult de jumătate din probe sunt libere de reziduuri de pesticide. Un procent de 1 până la 2% sunt probe neconforme, adică conțin urme de pesticide peste nivelul maxim admis. Nu aceste probe neconforme sunt și periculoase pentru sănătatea umană. În cazul unor probe au fost folosite pesticide care nu au fost autorizate pentru cultura respectivă, deși sunt autorizate pentru alte culturi. Cele care reprezintă un pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu sunt acelea conțin reziduurile unor pesticide eliminate din uz, interzise de Comisia Europeană, cum este, de pildă, insecticidul clorpirifos. Astfel de probe trebuie raportate către Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje, activ la nivel european”, a precizat Aurelia Surdu. (Foto: Pexels.com)

Citește tot articolul pe LantulAlimentar