Cine a fost Cardinalul Lucian Mureșan, liderul Bisericii Greco-Catolice din România, care a încetat din viață joi: De la fiu de țăran, muncitor necalificat la o carieră de piatră, ofițer de aviație, țintă a Securității, la preot în clandestinitate și prieten al Papei

Cardinalul Lucian Mureșan, liderul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a murit, joi, la vârsta de 94 de ani. Povestea sa, puțin cunoscută, este aceea a unui fiu de țărani devenit ofițer de aviație, exmatriculat din facultate, urmărit de Securitate, forțat să muncească într-o carieră de piatră, preot în clandestinitate, episcop, cardinal și gazdă a primului papă sosit la Blaj.

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a publicat un profil al acestuia, împreună cu o serie de documente legate de viața sa.

Biografia sa întruchipează perfect și tragic pe alocuri lupta pe care Biserica Greco-Catolică a purtat-o în timpul persecuției comuniste și ulterior pentru a-și recâștiga drepturile și demnitatea.

Hirotonit preot în subsolul unei clădiri din Cluj, a fost consacrat episcop sub cerul liber, în Baia Mare și mai apoi a fost creat cardinal în inima creștinătății, în bazilica Sfântul Petru din Roma.

Cardinalul Lucian s-a născut la 23 mai 1931, în comuna Ferneziu, astăzi cartier al municipiului Baia Mare și a fost al zecelea dintre cei doisprezece copii ai familiei Petru şi Maria.

S-a retras de la liceu atunci când Biserica Română Unită cu Roma a fost scoasă în afara legii și între 1948-1951 a urmat o şcoală de prelucrare a lemnului, după care a făcut armata la Sibiu, în paralel cu școala de ofițeri de aviație.

După terminarea acesteia a fost detaşat la unitatea militară din Craiova, batalionul de aviaţie cu reacţie.

Pe baza apartenenţei confesionale la Biserica Greco-Catolică, noul regim l-a conisderat persoană indezirabilă şi a fost  transferat de la aviaţie, la detaşamentul de muncă de la Bicaz, la construcţia primei hidrocentrale din ţară.

În anul 1955, la sugestia episcopului Iuliu Hossu, episcopul romano-catolic Márton Áron de la Alba-Iulia a acceptat să primească, în mod excepţional, cinci tineri greco-catolici, câte unul pentru fiecare eparhie a Bisericii Române Unite, la Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba-Iulia. Printre aceştia era şi Lucian Mureşan.

Trei dintre aceștia au cedat presiunilor de a se retrage, dar doi, printre care și Lucian Mureșan, au rămas.

În anul IV de studii, cei doi au fost convocaţi la rectoratul Institutului unde li s-a comunicat faptul că sunt exmatriculaţi de către Departamentul Cultelor şi că în timp de 24 de ore sunt obligaţi să părăsească nu numai Institutul, ci şi oraşul.

Pentru Lucian Mureşan exmatricularea a coincis cu începutul persecuţiei şi urmărirea de către Securitate. Timp de un an a bătut la porţile întreprinderilor miniere şi ale şantierelor de construcţii, fiind respins pe motiv că a fost teolog catolic.

În final a primit un post ca muncitor necalificat în cariera de piatră Limpedea din Ferneziu, unde a lucrat aproape 10 ani.

După această perioadă a fost mutat la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, în cadrul Consiliului Judeţean Maramureş, unde a lucrat până la pensionare, în iunie 1990.

Preot în clandestinitate

Cu toată prigoana, și-a continuat studiile în clandestinitate, cu profesorii rămaşi în libertate de la fostele Academii Teologice. Tot în clandestinitate și-a susținut și examenul de licenţă.

În 19 decembrie 1964 a fost hirotonit preot de către episcopul auxiliar al Maramureşului, Dr. Ioan Dragomir care, după cum a spus însuși cardinalul, i-a cerut „ca nici părinţilor mei să nu le mărturisesc că am devenit preot”.

După hirotonirea sa ca preot, a început pastoraţia clandestină, ocupându-se cu predilecţie de tineret şi cu deosebire de cei ce doreau să devină preoţi.

„Preot am fost din ’64, iar în perioada aceasta am exercitat pastorație clandestină. Mama mea n-a știut, dar a trăit ultimele clipe ale vieții sale în camera mea și pe patul meu. Și între altele, a spus: «Vai, dragul meu! Așa cum știi, zece feciori și așa buni prunci și atâta am dorit și asta am rugat pe Domnul ca măcar unul din cei zece să fie popă.» Cred că a fost cea mai grea încercare din viața mea. Nu puteam să-i spun.” – Cardinalul Lucian.

După 35 de ani de pastoraţie clandestină, Lucian Mureșan a fost consacrat episcop în data de 27 mai 1990, la Baia Mare.

În cadrul Liturghiei arhiereşti festive, sub cerul liber, pontificată de Mitropolitul Alexandru Todea, în prezenţa delegatului papal, Arhiepiscopul Guido Del Mestre şi de Ioan Ploscaru, Episcopul de Lugoj, preotul Lucian devine al treilea Episcop, în ordine cronologică, al Maramureşului.

Biografia sa a fost cunoscută și apreciată la Vatican. Din 4 iulie 1994 a fost numit de Papa Ioan Paul al II-lea ca Arhiepiscop al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş şi Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. La 27 august 1994 a fost instalat la Blaj.

Începând cu anul 1998 a îndeplinit în mai multe rânduri funcția de Preşedinte al Conferinţei Episcopale Catolice din România, care reuneşte ierarhia Bisericilor Catolice de ambele rituri, latin (romano-catolic) şi oriental (greco-catolic).

Din 26 mai 2003 a fost numit, de Papa Ioan Paul al II-lea, membru al Congregaţiei pentru Bisericile Orientale.

La 16 decembrie 2005, Papa Benedict al XVI-lea l-a ridicat la demnitatea de Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, odată cu ridicarea Bisericii Mitropolitane sui iuris la rangul de Biserică Arhiepiscopală Majoră, prin Bula Ad totius Dominici gregis.

A fost întronizat ca Arhiepiscop Major la 30 aprilie 2006, în prezenţa Prefectului Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, Ignaţiu Moussa I Cardinal Daoud, şi a Excelenţei Sale Mons. Jean-Claude Périsset, Nunţiu Apostolic în România şi Republica Moldova.

Astfel Mitropolitul Lucian Mureșan a devenit primul Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite, având atribuţiuni patriarhale, conform Dreptului canonic al Bisericilor Catolice Orientale (CCEO).

Un moment istoric pentru Biserica Română Unită cu Roma și pentru întreaga țară a reprezentat-o ziua de 18 februarie 2012 când Arhiepiscopul Major Lucian a fost creat cardinal de către Papa Benedict al XVI-lea, la Roma.

Preafericitul Lucian Mureşan devenea astfel cel de-al treilea cardinal român, după cardinalul Iuliu Hossu şi cardinalul Alexandru Todea, primul fiind creat cardinal in pectore (adică numirea este făcută, dar numele celui desemnat nu este făcut public; Papa păstrează această decizie „în inimă”, dezvăluind-o mai târziu sau, uneori, niciodată) la 28 aprilie 1969 de papa Paul al VI-lea, iar cel de-al doilea la 28 iunie 1991 de papa Ioan Paul al II-lea.

În calitate de mitropolit a fost implicat activ în vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România și, mai târziu, când era cardinal, l-a primit pe Papa Francisc la Blaj.

Sursă: Adaptare după un articol publicat de Biserica Unită cu Roma, Greco-Catolică